Reducerile de taxe, cel mai bun ritm de crestere economica din ultimii cinci ani, un milion de noi locuri de munca, previziuni optimiste din partea presedintelui Fed si victoria in Irak au fost lucrurile cele mai urmarite de directorii si investitorii celor mai mari companii din SUA, iar presedintele, congresul si banca centrala au actionat in consecinta.
Necazul este acum ca aceleasi persoane, care conteaza cel mai mult in indexul Standard & Poor’s 500, isi pierd increderea in piata si in economia lui Bush, scrie Bloomberg.
“Toata lumea a crezut ca va fi un an decent”, a declarat Michael Mullaney, broker la Fiduciary Trust Co. din Boston. “Oare problema este actuala administratie sau economia?”
Cu opt luni in urma, Mullaney ar fi fost de acord cu estimarile celor 13 analisti intervievati de Bloomberg News, conform careia S&P500 si-ar mentine castigurile din 2003, sau ar creste cu cel putin 2,3% in acest an. Previziunea optimista ar fi fost un factor favorabil realegerii presedintelui George W. Bush.
Directorii celor mai mari 1.000 de companii americane au avut o asemenea incredere in presedinte, incat peste un sfert din acestia au contribuit financiar la campania electorala, conform grupului independent PoliticalMoneyLine, din Washington. Doar 52 au oferit ajutor contracandidatului democrat John Kerry.
Misiune indeplinita
Realitatea preturilor record la petrol, a celor peste 790 de soldati americani morti in Irak de la anuntul “Mission Accomplished” (misiune indeplinita) si a amenintarilor cu atacuri teroriste pe sol american au contribuit semnificativ la scaderea tranzactiilor si la declinul unor indici precum S&P 500, Dow Jones Industrial Average si Nasdaq Composite Index.
Dupa ce Alan Greenspan, presedintele Rezervei Federale declarase ca economia va reveni la un ritm de crestere accelerat a avut loc cea mai mare majorare pentru o singura zi (din ultimele doua luni) a indicelui Dow Jones Industrial Average.
Redresarea s-a dovedit de scurta durata. S&P500 a scazut a doua zi cu 1,2% in prima jumatate de ora. Pana la inchiderea de saptamana trecuta, indicele a inregistrat un declin de 4,2% pentru intregul an.
“Increderea investitorilor alimenteaza piata mai mult decat orice”, a afirmat Robert Shiller, economist la Yale University, omul care a anticipat sfarsitul balonului dot-com in cartea sa din 2000, “Irrational Exuberance”. “Piata era sustinuta numai de perceptia dezvoltarii, insa aceasta incepe sa scada in intensitate”, a mai adaugat acesta.
Optimismul investitorilor a atins cel mai mic nivel al ultimilor sase ani. Indicele State Street Investor Confidence Index, care masoara increderea investitorilor, a coborat la 84,3 in iulie, a sasea scadere din sapte luni. La la inceputul anului avea un nivel de 109.
Temerile investitorilor
La inceputul anului, putini anticipasera modul in care majorarea pretului la petrol va afecta increderea investitorilor. La inchiderea bursei in New York de saptamana trecuta, pretul atinsese nivelul de 46,58 de dolari pe baril, cel mai mare de la lansarea contractelor futures cu petrol in 1983. Cauzele sunt multiple: de la temerile cu privire la intreruperea furnizarii in contextul luptelor din Irak, instabilitatea din Venezuela, scandalul Iukos din Rusia la recenta furtuna din Golful Mexic.
Mai mult, insitutiile financiare din New York, Washington si Newark, New Jersey ar putea fi tintele principale ale teroristilor. Asigurarea securitatii a luat o amploare fara precedent atat in New York, pe perioada intalnirii republicanilor, cat si in Atena, pe peroada desfasurarii Olimpiadei.
“Investitorii sunt speriati”, a declarat Mark MacQueen, broker la Sage Advisory Services Ltd. din Austin, Texas. Acestia nu doresc sa “aloce capital pietei actiunilor din cauza incertitudinilor provocate atat de alegeri cat si de terorism.”
In aceasta luna, cel putin 12 companii si-au retras sau au amanat ofertele publice initiale de actiuni, numar in crestere fata cele opt de luna trecuta, conform informatiilor oferite de Bloomberg.
Unii brokeri de top, precum Bill Gross, de la Pacific Investment Management Co. din Newport Beach, California nu sunt de acord cu teoria pierderii de incredere.
“Nu se pune problema pierderii de incredere ci a unor estimari neprofitabile”, spune Gross.
“Avem o economie bazata pe finantare care a prosperat pentru mai mult de 20 de ani pe seama unor rate ale dobanzilor din ce in ce mai mici”. “E normal ca trandafirul sa isi piarda floarea din cand in cand” , crede Gross.
Saptamana trecuta, Rezerva Federala a majorat rata dobanzii cu un sfert de punct procentual, pentru a doua oara in acest an. Cresterea la 1,5% a fost insotita de o reafirmare a planului gradual de majorare a dobanzilor, cu scopul de a infrana inflatia fara a afecta cresterea economica.
In SUA, preturile se vor majora cu 2,7% in acest an, cel mai rapid ritm din ultimii patru ani, iar economia va creste cu 4,3%, cea mai mare rata din ultimii cinci ani, conform mediei estimarilor unor analisti intervievati de Bloomberg News intre 30 iulie si 6 august.
Pentru a fi posibil acest lucru, economia ar trebui sa recupereze pentru cel de-al doilea trimestru, in care cresterea a incetinit la 3%, de la 4,5% pe primele trei luni ale anului.
“Exista posibilitatea unei slabiri a ritmului de crestere combinata cu inflatie”, crede Timothy Leach, director de investitii la US Trust Corp., din New York. “Clientii adopta o atitudine precauta”, a mai adaugat acesta.
Precautia investitorilor inseamna o scadere a tranzactiilor. Din iunie, s-au tranzactionat in medie 1,3 miliarde de actiuni pe zi, fata de 1,4 miliarde in perioada corespunzatoare anului trecut. Pentru primele cinci luni ale lui 2004, media zilnica a fost de 1,5 miliarde de actiuni.
Vesti rele pentru Bush
Toate acestea ar putea afecta succesul campaniei electorale a lui Bush. Inca de la al doilea razboi mondial, indexul S&P500 a inregistrat scaderi in perioada dintre inceputul anului si momentul alegerilor prezidentiale numai in doua randuri, in 1960 si in 200, conform datelor Bloomberg. Partidul aflat la putere in acea perioada a pierdut ambele alegeri. La fel s-a intamplat si in 1992, cand indicele a inregistrat cea mai mica crestere.
“Daca orasele irakiene vor fi cuprinse de haos, la fel se va intampla si cu sansele presedintelui Bush”, a declarat Harry Markopolos, director de investitii la Rampart Investment Management din Boston. “Daca preturile la petrol vor continua sa creasca, la fel se va intampla si cu sansele lui Kerry”, a mai adaugat acesta.
Un republican cu carnet de partid, Markopolos a spus ca va vota cu democratul Kerry de aceasta data.
Programul de aparare antiracheta
Programul de aparare antiracheta in valoare de 53 de miliarde de dolari, la care lucreaza firmele Boeing, Lockheed Martin si Northrop Grumman ar putea fi afectat de presedintia John Kerry.
Kerry urmareste sa reduca cheltuielile pe acest program, costuri dublate de Bush de la preluarea puterii.
Anul acesta, SUA va cheltui 7,7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea programului antiracheta, cea mai mare suma pentru orice program al Pentagonului. Scutul a impins anul trecut vanzarile Boeing din sectorul militar la nivelul record de 27 de miliarde de dolari, si a reprezentat 10% din vanzarile de 32 miliarde de dolari ale Lockheed. Congresul a apobat 9,2 miliarde de dolari pentru cheltuielile aferente anului fiscal 2005. Agentia care se ocupa de program ar putea cere 10,2 miliarde de dolari in 2007.
Bush, motivandu-si actiunile prin amenintarea unui atac balistic din partea unor state ostile precum Coreea de Nord, urmareste indeplinirea obiectivului stabilit in 2002, de a instala primele interceptoare de rachete pana la sfarsitul acestui an. Boeing se ocupa de instalarea interceptoarelor in Fort Greeley, Alaska, si incaseaza in jur de 2,5 miliarde de dolari pe an din intregul program de aparare.
Prioritatea lui Kerry consta in angajarea a 40.000 de soldati. Democratul ar putea lua din economiile facute pe seama programului antiracheta pentru a-si finanta obiectivul, a afirmat Jason Furman, directorul de politica economica a lui Kerry.
“Credem ca apararea nationala antiracheta este general recunoscuta ca o componenta vitala a securitatii nationale”, a declarat James Fetig, purtator de cuvant al Raytheon Co., companie inclusa de Northrop in echipa care va dezvolta o mare parte din sistemul de aparare.
Actiunile Boeing, al doilea contractor militar american, au crescut cu 18% de la inceputul anului, in timp ce atat S&P500 si Dow Jones Industrial Average au inregistrat un declin. Tot in aceasta perioada, Lockheed a urcat cu 21% iar Northrop Grumman cu 31%.
Guvernul american se asteapta ca deficitul bugetar sa atinga un record de 445 miliarde de dolari pana la sfarsitul anului fiscal. Bush a dat vina pe recesiunea din 2001 si pe terorism in timp ce Kerry pune deficitul pe seama celor 1,7 mii de miliarde de dolari in reduceri de taxe efectuate de Bush.
dan.zavoianu@zf.ro