Volumul China-Occident, marea neînțelegere a secolului XXI (Ed. L’Harmattan, 2011) este o carte născută dintr-o emoție comună: în 2008, cu câteva zile înainte de Jocurile Olimpice de la Beijing, atacurile împotriva flăcării olimpice le-au amintit autorilor că națiunea chineză încă e capabilă să sperie lumea occidentală.
O carte scrisă la două mâini, de către doi experți biculturali, unul francez -Daniel Haber, celălalt chinez – Zheng Lu-nian, despre neînțelegerile care ar putea duce la Marea neînțelegere, la șocul – potențial conținut de fenomenul globalizării – dintre două civilizații, cea chineză și cea occidentală. Un inventar al spaimelor și conflictelor care, de câteva secole încoace, înveninează raporturile între Imperiul de Mijloc și Apus.Dezvoltarea Chinei ca mare putere și, în curând, ca hiper-putere, pune din nou problema raaporturilor sale cu Occidentul. Pentru întâia oară, de 500 de ani încoace, adică de pe vremea Renașterii europene, Occidentul nu mai deține monopolul eficacității.
Emergența Chinei o desăvârșește pe cea a întregii Asii, din japonica până în India. Relația civilizațiilor intrate în modernitate, cea occidentală și cea asiatică (a cărei matrice este China), devine crucială pentru reușita globalizării. Or cele două întâlniri precedente, din secolele XVI și XIX, au constituit tot atâtea șocuri ale civilizațiilor. În secolul XVI, Europa voia să impună Chnei religia creștină. În secolul XIX, a dorit să impună comerțul cu opiu, pe calea ocupației militare.
Cea de-a treia întâlnire, începută odată cu deschiderea Chinei în 1978, constituie subiectul acestei cărți: trecerea spațiului chinez spre economia de piață și creșterea încrederii investitorilor străini veniți masiv pe aceste meleaguri. Dar și pretenția de impune democrația, cu aceeași orbire în fața valorilor civilizației chineze și cu aceeași logică imperialistă care pretinde că economia de piață și democrația ar fi niște valori universale și neapărat compatibile între ele.
Ceea ce s-a întâmplat cu ocazia Jocurilor Olimpice din august 2008 a fost un semnal al acestei stări de fapt: problema Tibetului, cea a atacului flăcării olimpice, cuvântul “boicot”, lansat pe toate canalele de presă, toate au trezit niște sentimente foarte complexe, un amestec de perplexitate și de gelozie din partea Occidentului confruntat cu trezirea uriașului Dragon al Răsăritului, prezisă de Napoleon. China, în schimb, constată cu amărăciune că intrarea ei în concertul națiunilor încă mai suscită ezitări și critici, și se arată vigilentă în fața presupusului complot al forțelor ostile, și reticentă în privința aderării la valorile universale apărate de Occident.
Pe o “planetă plată”, popoarele se frecventează mai des și mai lesne. Asta poate să producă numeroase oportunități de inspirație mutuală și de cooperare fructuoasă, dar riscă, în acelși timp să ducă spre și mai multe neînțelegeri și conflicte.
Cartea este un avertisment prețios, dar și o sondare a “cutiei negere” a mentalului chinez, un manual de comportament pentru oamenii de afaceri din Vest intrați în contact cu misterioasa “Țară de mijloc”.