Cândva între joi și vineri

M-am născut în noaptea de joi înspre vineri –
Și lumea a devenit pentru mine
Un drum dinspre joi înspre vineri.
Niciodată n am reușit să știu
Dacă eu sunt mai mult joi decât vineri,
Iar lumea este mai mult vineri decât joi
Și invers.
M am născut când noaptea se îngâna cu ziua
Și lumea a devenit pentru mine
Un drum de la întuneric la lumină
Dar de câte ori vedeam zorii de lumină
Mă învingea memoria rece a întunericului.
Undeva între cearta tihnei cu recea căutare.
M-am născut pe la cântători –
Și întotdeauna viața mea am căutat o
Undeva între joi și vineri;
Undeva între gheață și flacără.
O! răcoritoarele mele vise,
Pierdute undeva între cenușă și aripă
Neîmpăcare este numele vieții mele!
M am născut în noaptea de joi înspre vineri,
În trecerea de la ziua cărnurilor prăjite
La intrarea în postul negru,
Spre mâhnirea tatălui și bucuria mamei.
Undeva între Aici și Departe.