Bilantul primelor trei saptamani de canicula din aceasta vara aduce pierderi de zeci de milioane de euro. Cele mai afectate domenii sunt agricultura, unde recolta a sute de hectare a fost compromisa, si productia de energie din surse hidro.
“Luna iunie ne obisnuise cu debite ca medie de 6.400 – 6.500 m/s. Anul acesta, in primele 20 de zile ale lui iunie debitele Dunarii au fost in medie de 4.100 m/s, ceea ce inseamna o scadere de 35 – 40% a debitului lunii si a productiei de energie electrica. Productia pentru luna iunie a anului trecut a fost de 17.000 MWh pe zi, iar anul acesta doar de 11.000 MWh pe zi . Debite la fel de scazute la Hidrocentrala Portile de Fier au fost inregistrate in 1996, de 2.600 m/s”, a precizat Teodor Pavelescu, directorul Sistemului Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier, citat de Mediafax.
Tinand cont de faptul ca pretul la care se tranzactioneaza energie electrica pe bursa de energie OPCOM a ajuns la maximul ultimilor doi ani culminand cu o valoare de 175 de lei (54,6 euro) pe MWh, scaderea productiei la Portile de Fier calculata doar pentru primele 20 de zile din vara ar putea cauza daune de aproximativ 6,5 mil. euro. Daca situatia persista, compania s-ar putea confrunta cu pierderi de aproximativ 30 mil. euro doar pentru cele trei luni de vara.
Pentru tot anul, producatorul de energie cu cele mai mici costuri din Romania estimeaza o productie de energie in scadere cu 17% fata de 2006, din cauza precipitatiilor reduse. Daca in 2006, Hidroelectrica a produs 18.235 GWh, cu 10% mai putin fata de nivelul din 2005, pentru anul acesta reprezentantii companiei estimeaza o productie de 15.200 GWh. Luand in considerare acelasi pret pe care il indica OPCOM, Hidroelectrica ar putea pierde 165,7 milioane de euro. Un alt factor care va ataca profiturile companiei este si reducerea exporturilor. Reprezentantii Hidroelectrica estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri in scadere cu 21% la 1,85 mld. lei (544 mil. euro calculat la un curs de 3,4 lei pe euro pentru 2007) si un profit net de 100 de milioane de lei (29 milioane de euro), similar cu cel obtinut anul trecut, dar cu mult sub castigul de 77 milioane de euro obtinut in 2005.
“Daca seceta se mentine conform prognozei meteorologice si in iulie si august, lipsa precipitatiilor va afecta in continuare productia de energie electrica”, a mai precizat Pavelescu.
Scaderea productiei din surse hidro favorizeaza in schimb productia din surse termo si reprezinta singura modalitate prin care se pot opri pierderile termocentralelor. Desi preturile la contractele cu energie incheiate pe OPCOM au ajuns la maximul inregistrat anul acesta, ultimele contracte avand un pret de atribuire de 175 de lei (54,6 euro) pe MWh, autoritatile sustin totusi ca la consumatorul final impactul secetei nu va fi resimtit.
Ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian a declarat la sfarsitul saptamanii trecute ca autoritatile nu intentioneaza sa reduca productia de electricitate sau sa majoreze pretul energiei electrice din cauza secetei, iar siguranta sistemului energetic national nu este periclitata.
Hidroelectrica a anuntat ca va utiliza apa pentru producerea energiei electrice avand ca prioritate alimentarea cu apa potabila si industriala, irigatii si alte nevoi sociale, ca urmare a declararii starii de calamitate in agricultura in 34 de judete, de catre Guvern. Compania precizeaza ca desi productia este diminuata la Portile de Fier, Hidroelectrica va respecta alimentarea consumatorilor eligibili si a contractelor de pe piata reglementata, reducand cantitatile pentru ceilalti consumatori si furnizori.
Unde loveste seceta
Seceta a afectat 1,2 milioane de hectare de culturi agricole la nivel national, ceea ce reprezinta 61% din suprafata agricola, 34 de judete fiind declarate zone calamitate
Romania va importa in 2007-2008 un milion de tone de grau, ceea ce ar determina majorarea pretului la paine cu pana la 20%
Hidroelectrica estimeaza o productie de energie in scadere cu 17% fata de 2006
Stilul de lucru mediteranean – care implica o pauza la pranz de 2-3 ore, timp in care nimeni nu munceste – s-ar putea impune si in companiile romanesti
Ne apropiem de stilul de lucru mediteranean
Temperaturile ridicate din ultima perioada ar putea impune si in companiile romanesti stilul de lucru mediteranean – care implica o pauza la pranz de 2-3 ore, timp in care nimeni nu munceste.
“In conditiile in care angajatorii nu pot asigura conditii de lucru decente in perioadele cu temperaturi ridicate, legea prevede reducerea programului sau esalonarea in doua perioade a zilei de lucru”, a declarat pentru ZF Paul Pacuraru, ministrul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse.
Potrivit Ordonantei de Urgenta nr. 99/2000, angajatorii sunt obligati sa ia masuri minimale pentru mentinerea starii de sanatate a angajatilor, in conditiile in care temperaturile depasesc +37OC.
Astfel, angajatorii trebuie sa asigure angajatilor apa minerala cate 2-4 litri/persoana/schimb, echipament individual de protectie, dusuri, aer conditionat la locul de munca, iar in cazul angajatilor care lucreaza in aer liber se va reduce intensitatea si ritmul activitatilor fizice, se va alterna
efortul dinamic cu cel static, se vor alterna perioadele de lucru cu perioadele de repaus in locuri umbrite.
Angajatorii care nu pot asigura aceste masuri,
pot apela la stilul de lucru de tip mediteranean.
Ministrul muncii este de parere ca adoptarea unui stil de lucru apropiat de cel practicat in tari ca Spania, Grecia sau Italia, unde se lucreaza in doua transe (de la 7:00 la 11:00 si de la 16:00 la 20:00), cu o pauza de cateva ore in jurul pranzului, ar fi mai usor de aplicat in institutiile publice din Romania. “Cred ca este mai greu de adoptat acest stil de lucru in companiile private. Acest fapt ramane la latitudinea angajatorului”, a spus Pacuraru.
Unul dintre domeniile cele mai afectate de canicula sunt constructiile. Valentin Visoiu, director general al firmei de constructii Conarg Pitesti, spune ca ia in considerare desfasurarea activitatii integral pe perioada noptii, in conditiile in care temperaturile vor continua sa creasca.
Andreea Lupan, general manager al companiei de recrutare Barnett McCall General Recruitment&Leasing, crede ca ar merita incercata aplicarea acestui sistem in companiile romanesti, macar ca experiment. “Cultura noastra este formata pe sistemul 8 – 9 ore de lucru, uneori fara masa de pranz. Unul din riscuri ar fi ca oamenii sa nu se intoarca la ora potrivita la lucru sau sa nu accepte programul pentru ca asta ar insemna sa ajunga cu doua ore mai tarziu acasa”, spune ea.
Ministrul agriculturii: Diminuarea ponderii agriculturii in PIB este marea problema
Seceta a afectat 1,2 milioane de hectare de culturi agricole la nivel national, ceea ce reprezinta 61% din suprafata agricola a Romaniei, 34 de judete fiind declarate zone calamitate, potrivit ministrului agriculturii, Decebal Traian Remes. Ministerul are la dispozitie in acest an un buget de minimum 500 mil. lei (circa 150 mil. euro) pentru a acoperi pagubele generate de seceta. Ministrul agriculturii estimeaza anul acesta o productie medie de grau de 1,6 tone pe hectar, fata de 2,7 tone pe hectar anul trecut. Spre comparatie, in 2005, de pe cele 2,4 milioane de hectare culrivate cu grau s-au recoltat 7,4 milioane tone de cereale, cu o productie medie de 3 tone pe hectar.
Remes a precizat ca suprafetele cultivate cu grau si secara sunt afectate in proportie de 61,4%. De asemenea, in proportie de peste 60%, sunt afectate de seceta si suprafetele cu rapita (62,9%), cu orz si orzoaica de toamna (60,2%), iar suprafetele cu orzoaica de primavara in proportie de 37,6%. “Majoritatea agricultorilor nu si-au asigurat productia de anul acesta”, a spus Remes. Din cele 2 milioane de hectare cultivate cu grau, doar 625.000 hectare sunt asigurate. In ceea ce priveste rapita, din suprafata cultivata de 388.000 hectare, doar 233.000 ha sunt asigurate, si doar 71.800 hectare din totalul de 214.000 hectare de orz si orzoaica sunt asigurate. Remes a mai spus ca pana in prezent circa 488.000 hectare de grau, 175.000 hectare de rapita, 47.000 hectare de orz si orzoaica si 10.000 hectare de orzoaica de primavara, vor beneficia de despagubiri din partea ministerului, gradul de afectare pentru aceste culturi fiind mai mare de 30%. Remes a spus ca va propune un proiect legislativ care sa oblige agricultorii sa-si asigure culturile. Ministrul sustine insa ca una dintre cele mai mari probleme cauzate de seceta va fi diminuarea ponderii agriculturii in PIB, in conditiile in care nivelul de 8% inregistrat anul trecut este oricum cu circa 4% mai redus fata de 2004. Remes afirma ca diminuarea ponderii agriculturii in PIB este marea problema, si nu informatiile nejustificate legate de scumpirea pretului la alimente. “Nici daca Romania nu ar mai cultiva deloc grau, pretul la paine nu ar trebui sa creasca, deoarece acesta este deja mai mare decat in celelalte tari din UE. Chiar daca productia de anul acesta va fi mai mica decat pana acum, nu vor fi cresteri la preturile alimentelor”, a declarat Remes. Pe de alta parte, jucatorii din panificatie au anuntat ca majorarea importurilor de grau ar putea determina cresterea pretului la paine cu pana la 20%.
Granarul Europei va ajunge la importuri de un milion de tone de grau
Marii producatori agricoli sustin ca despagubirile acordate de Ministerul Agriculturii vor acoperi maximum jumatate din cheltuielile inregistrate pentru fiecare hectar de cultura agricola. “Din cele aproximativ 15-16 milioane de lei vechi investite in fiecare hectar de grau afectat, ministerul agriculturii va acoperi doar 7 milioane de lei la hectar, ceea ce inseamna mai putin de jumatate din pagube”, a declarat Mihai Anghel, directorul general al Cerealcom Dolj. Producatorul a afirmat ca nu poate sa faca o evaluare clara a pagubelor, insa producatorii din industria agricola estimeaza pentru acest an inregistrarea unor pierderi de zeci de milioane de euro. Anghel a declarat anterior ca aproximativ 25.000 de hectare detinute in judetul Dolj au fost afectate de seceta, pe acestea fiind cultivate in special culturi de grau si rapita. Ministrul Agriculturii, Decebal Traian Remes a declarat recent ca statul va aproba despagubiri pentru aproximativ 40% din totalul terenurilor afectate de seceta, in conditiile in care este declarata stare de calamitate in agricultura pentru zone din 34 de judete. Directorul general Cerealcom Dolj a adaugat ca in prezent dispune de apa necesara irigarii terenurilor afectate. “Avem apa pentru irigatii. Pana in acest moment am reusit sa irigam culturile de porumb si floarea-soarelui”.
“Pe parcursul acestui an si al anului viitor, importurile de grau vor ajunge la aproximativ un milion de tone, cu o pondere mai mare anul viitor. Vom stii mai clar la sfarsitul lunilor iulie-august, dupa finalizarea recoltei”, a declarat Viorel Marin, presedintele Asociatia Nationala a Industriei de Morarit si Panificatie.