Adrian Martiș și Mihail Andrei Nanu, directori ai BRD Unirea și Dorobanți, au sustras mijloacele materiale de probă și au refuzat în mod constant să pună la dispoziția organelor de urmărire penală înscrisurile necesare verificării neregulilor la nivelul băncii, potrivit DIICOT.

“Aceste documente au fost solicitate în repetate rânduri celor doi inculpați, în calitate de directori ai celor două sucursale ale BRD, însă aceștia au refuzat transmiterea lor în mod nejustificat, sub pretextul că sunt dispersate în diverse locații ale băncii”, indică procurorii ca motiv pentru arestarea celor doi directori.   Cu ocazia perchezițiilor domicliare efectuate la Martiș și Nanu și la locul de muncă al acestora au fost identificate înscrisurile.   “Referitor la incidența disp. art.148 lit.f din Cpp, respectiv lăsarea inculpatului în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, apreciem că această condiție este întrunită deoarece aceasta este apreciată în raport de disfuncțiile care s-ar crea în menținerea ordinii publice de către organele abilitate, precum și reacțiile societății civile față de stări de lucruri negative și prin care se încurajează alte persoane să încalce legea penală, precum și în raport de temerea colectivă că împotriva unor infracțiuni deosebit de grave organele statului nu acționează eficient”, mai notează procurorii Directorii de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), în referatul cu propunerea de arestare preventivă a celor doi, alături de alte 11.   În opinia DIICOT, particularizant pentru prezenta cauză este faptul că inculpații au constituit/au sprijinit o grupare infracțională extrem de periculoasă, transfrontalieră, menită a cauza importante prejudicii bugetului de stat de ordinul sutelor de milioane de euro, susțin anchetatorii.   Ei arată că au constatat că numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice angrenate în derularea acestor tranzacții comerciale și financiare nelegale este impresionant, aceștia căutând a realiza circuite cât mai “complexe”, astfel încât organele de control ale statului să fie puse în imposibilitatea de a putea constata și dovedi faptul că ele nu s-au derulat niciodată în forma scriptică prezentată.   Împrejurarea că începând cu anul 2008, inculpatul Vasile Creștin împreună cu funcționarii bancari inculpații Adrian Martiș – director general la BRD – Grup Unirea și Andrei Nanu – director comercial la BRD – Grup Dorobanți, au inițiat/constituit o grupare infracțională care a avut drept unic scop, obținerea de importante beneficii financiare, prin fraudarea instituției bancare BRD Societe Generale SA – România, sub forma obținerii de credite bancare în condiții ilegale, reprezintă un aspect negativ menit a afecta încrederea populției în sistemul bancar, în senrul că persoane abilitate a gestiona resursele financiare ale populației pot renunța la orice elemente de probitate profesională și să accepte că prin cauzarea unui prejudiciu de aproximativ 85 de milioane de euro, societatea bancară poate avea lichidități în acoperirea fraudei bancare, potrivit anchetatorilor DIICOT.   În fapt, membrii grupului infracțional organizat au acționat în mod concertat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, dar desfășurând activități specifice pregătirii și profesiei fiecăruia dintre aceștia, în vederea implementării unui sistem de fraudare cu desfășurare pe termen lung, ocazie cu care au racolat și controlat activitatea mai multor persoane din mediul comercial și funcționari din cadrul institutiei bancare, care au actionat în cunoștință de cauză, pe paliere diferite, la dispoziția inițiatorilor grupului organizat, în vederea îndeplinirii sarcinilor trasate.   Pentru transpunerea în practică a rezoluției infracționale, sub coordonarea lui inculpaților Creștin, Martiș și Nanu, membrii grupului au gestionat activitatea unor societăți comerciale a căror activitate o controlau prin persoane interpuse în calitate de asociati/administratori/mandatari, sau au preluat controlul altor societăți comerciale, parte dintre ele cu activitate reală, urmare a cesionării acestora de către asociații inițiali, către persoane aflate pe palierul inferior de execuție în cadrul grupului, firme cărora le-au indus un comportament evazionist, în scopul îmbunătățirii parametrilor financiari contabili, pentru a dobândi vocația de a face obiectul unor creditări.   La această grupare au aderat și alte persoane , structura grupului fiind una piramidală, pe paliere de execuție, fiecare membru având un rol execuțional bine stabilit fie de către liderii grupării, fie de către ceilalți membrii.   La acest grup infracțional organizat au fost racolate persoane din mediul instituțiilor bancare care au ajutat la realizarea scopului infracțional datorită atribuțiilor de serviciu pe care le aveau de îndeplinit. De asemenea, datorită mediului din care făceau parte liderii grupării au făcut posibilă racolarea și aderarea la gruparea infracțională a unor notari și evaluatori, atestati ANEVAR.   La grupul structurat, inițiat de cei menționați, au aderat mai multe persoane care aveau rolul de a ceda sau prelua părțile sociale ale societăților comerciale care acționau ca paravan pentru activitatea ilicită desfășurată, de a ține evidența contabilă, de a întocmi documentele contabile fictive justificative pentru operațiuni comerciale inexistente (facturi, avize de expediție și de însoțire a mărfurilor, note de intrare recepție etc.).   “Practic, constatăm că inculpații menționați mai sus, pentru care procurorul solicită emiterea unor mandate de arestare prin profesiile deținute si modul de acțiune, respectiv: notari publici, funcționari bancari, evaluatori, directori de bancă și oameni de afaceri au acționat în mod concertat pentru fraudarea a două societăti bancare cu bun renume în România. Constatăm că, toți inculpații, conducători de grup de crimă organizată sau membrii ai acesteia, au avut o atitudine de completă aprobare și susținere a activității infracționale, ceea ce completează și conturează starea de fapt relaționată elementelor constitutive a unor infracțiuni grave de înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată și spălare de bani”, arată DIICOT în documentul citat.
Subiecte #BRD#DIICOT#fraude bancare