Ungaria va apela la intrarea în default (incapacitate de plată) ca soluție la problemele pe care le are cu datoria de stat, deoarece austeritatea severă necesară pentru a aduce situația financiară a țării pe o traiectorie sustenabilă ar putea fi respinsă de populație, potrivit Capital Economics.
“Credem că Ungaria va apela în final la o formă de default ca soluție la problemele actuale cu datoria de stat. Alternativa este mai multă austeritate. Deși ne așteptăm ca Ungaria să mai rămână un timp pe acest drum, nu suntem convinși că populația, și implicit clasa politică, mai au răbdare pentru tăierile suplimentare care ar fi necesare pentru a aduce datoria pe o traiectorie sustenabilă”, notează analistul William Jackson de la firma britanică de consultanță Capital Economics, într-un raport prezentat vineri, potrivit unor stiri.
Datoria de stat a Ungariei a ajuns la 82,6% din PIB, cel mai ridicat nivel dintre statele emergente din Europa Centrală și de Est. Și sectorul privat este puternic îndatorat, cu rate de 37,7% din PIB în cazul populației și peste 72% din PIB în cazul băncilor și companiilor nefinanciare.
Totodată, majoritatea datoriilor publice și private ale Ungariei sunt în monedă străină – franci elvețieni în cazul populației, euro în cazul companiilor. Forintul unguresc s-a depreciat în ultimii cinci ani cu 15% față de euro și cu 35% față de franc.
Perspectivele economice ale țării sunt constrânse de situația complicată din zona euro, care se confruntă de doi ani cu criza datoriilor de stat și se află deja, potrivit estimărilor oficiale și din sectorul privat, cu o nouă rundă de recesiune. Astfel, statele est-europene, precum Ungaria și România, nu pot miza, cel puțin în acest an, pe o contribuție pozitivă semnificativă la creșterea economică din partea exporturilor.
Pe fondul problemelor din zona euro, guvernul ungar nu se poate baza pe creștere economică pentru rezolvarea problemei datoriei de stat, iar devalorizarea datoriilor prin inflație iese din calcul, din moment ce majoritatea împrumuturilor statului și sectorului privat sunt în valută, notează Capital Economics.
Austeritatea sunt patronajul FMI/CE rămane ultima soluție înainte de default, însă gravitatea situației din Ungariaar putea impune tăieri imposibil de suportat.
Guvernul Ungariei, instalat la jumătatea anului 2010, a suspendat acordul de finanțare externă încheiat cu FMI și Comisia Europeană la finele lui 2008 și a adoptat mai multe măsuri economice și politici controversate, criticate de organismele internaționale.
Aflat în fața unei crize economice iminente, Executivul de la Budapesta a anunțat la sfârșitul anului trecut că are nevoie urgentă de un nou acord de asistență externă de la FMI și CE. Instituțiile financiare internaționale au tratat însă cu răceală Ungaria, făcând presiuni asupra guvernului pentru a determina modificarea legilor neagreate introduse în ultimul an și jumătate.
Guvernul a cedat la mai multe cerințe ale Comisiei, iar Ungaria va negocia în curând un nou acord cu FMI și CE, care presupune noi măsuri de austeritate, prelungind politica de “tăieri” din ultimii ani.
Capital Economics estimează că Ungaria are nevoie de un excedent de cont curent de 3,5% din PIB în următorii cinci ani pentru a aduce cu succes datoria de stat pe o traiectorie sustenabilă.
Însă ținând cont de perspectivele sumbre din zona exporturilor, ajustarea nu poate fi reușită decât prin scăderea importurilor, ajutată probabil de o cerere internă foarte scăzută.
Firma de consultanță consideră că o politică atât de dură de austeritate ar limita creșterea medie a Produsului Intern Brut al Ungariei la 1% pe an în următorii cinci ani, cu șanse mici de creare de locuri de muncă.
Aflată în cel de-al cincilea an consecutiv de “strâns cureaua”, populația ar putea respinge încă cinci ani de austeritate, iar clasa politică va începe în scurt timp să caute alternative.
“Anticiparea momentului schimbării de direcție este dificilă, însă alegerile din 2014 s-ar putea dovedi punctul de cotitură”, notează Jackson.
Intrarea în default, cu efecte devastatoare asupra piețelor financiare locale, s-ar putea dovedi soluția preferată a Budapestei, deoarece cea mai mare parte a datoriilor este deținută de creditorii externi.
Distribuția variată a datoriei între sectorul public și cel privat scade șansele guvernului de a impune un default, astfel că autoritățile ar putea opta pentru o restructurare coordonată, în negociere cu toate părțile expuse – bănci, companii. Datoria sectorului privat reprezintă cel mai important motiv de îngrijroare, astfel că va fi probabil zona vizată de procedurile de restructurare.
Băncile au fost deja obligate să accepte anumite pierderi pe creditele către populație prin limitarea cursului de schimb la care sunt rambursate împrumutrile în valută, însă măsura a avut un impact relativ redus, afectând puțin peste 5% din soldul total al creditelor.
Capital Economics anticipează noi măsuri asemănătoare în următorii ani, poate chiar extinderea schemei către companii și autorități locale.
Astfel, băncile ungare ar putea avea nevoie de recapitalizări în valoare totală de 4% din PIB, adică aproximativ 4 miliarde euro, iar condițiile de creditare vor rămâne probabil foarte dificile.
Default-ul va declanșa vânzări în masă pe piața obligațiunilor și cea valutară, însă poate pregăti terenul pentru revenirea la creștere economică, conchid analiștii Capital Economics.