Capitala are mai multe spatii comerciale decat in scripte

Angajatii primariilor de sector din Bucuresti au gasit peste 1.500 de spatii comerciale in plus fata de evidentele preluate initial de la Consiliul General (CGMB), in urma cu o luna. Vanzarea spatiilor comerciale reprezinta o afacere de aproape 120 de milioane de dolari, potrivit estimarilor edililor Capitalei.
“Operatiunea de evaluare a spatiilor comerciale s-a finalizat. Au aparut unele diferente fata de situatia preluata de la CGMB, iar aici ma refer ca au aparut spatii in plus. Nu stiu daca aceste spatii au fost omise voit sau din greseala, cert este ca acum vorbim despre aproape 5.000 de spatii comerciale la nivelul Capitalei, fata de putin peste 3.000, cat apareau in evidentele primare”, a declarat ieri primarul sectorului 1, Vasile Gherasim, dupa intalnirea periodica a primarilor de sector cu prefectul Capitalei.
Gherasim a mentionat ca, din cauza spatiilor comerciale aparute in plus, Consiliul General va trebui sa elaboreze o alta hotarare pentru trecerea tuturor spatiilor in administrarea sectoarelor. “Numai la mine in sector este vorba despre aproape 600 de spatii care au iesit in plus la numaratoare”, a precizat primarul.
Reprezentantii autoritatilor locale estimeaza ca, din vanzarea spatiilor comerciale, bugetele locale ar putea obtine peste 4.000 de miliarde de lei, sume care ar urma, potrivit edililor, sa fie alocate pentru diferite proiecte de infrastructura.
“E prematur sa dam o cifra. Doar asa, hazardat, pot spune ca din vanzarea spatiilor comerciale se vor obtine peste 4.000 de miliarde de lei. E o cifra medie, insa suma reala urmeaza sa fie stabilita de comisia de evaluare”, a spus Gherasim.
Potrivit Legii 550 – act normativ care reglementeaza vanzarea spatiilor comerciale, construite din fondurile statului, de catre autoritatile locale – detinatorii de spatii comerciale care apartin primariilor sau regiilor locale au putut depune cereri pentru cumpararea lor prin negociere directa pana la data de 5 decembrie 2002.
Din cauza ambiguitatii legii – creata mai ales din cauza lipsei unei metodologii de aplicare, care ar fi trebuit adoptata de catre Guvern – doar cativa dintre chiriasii din spatiile comerciale bucurestene au putut sa se incadreze in termenul prevazut de lege pentru a depune documentatia necesara pentru a deveni proprietari prin negociere directa cu autoritatile locale.
De altfel, sase deputati PSD au depus o initiativa legislativa pentru modificarea Legii 550/ 2002. Proiectul prevede ca acei comercianti care au restante la plata unor obligatii nu pot participa la vanzarea prin licitatie publica cu strigare a spatiilor comerciale si de prestari de servicii, legea in vigoare impunand expres restrictia doar la vanzarea prin negociere directa.
In actul normativ sunt detaliate restantele care antreneaza imposibilitatea participarii persoanelor fizice si juridice la cumpararea, prin negociere directa, a acestor spatii, respectiv la plata obligatiilor contractuale, a celor la bugetul de stat, bugetele fondurilor speciale si cele locale chiar daca aceste obligatii au fost, in totalitate sau partial scutite, amanate sau esalonate la plata. De asemenea, nu pot participa la aceste vanzari nici cei care nu au respectat celelalte prevederi ale contractului si au recurs la subanchirieri nepermise, la divizari in scopul unor asocieri nepermise, si nu au realizat investitiile.
La licitatia publica cu strigare nu au dreptul sa participe cei care, la data vanzarii spatiului, au obligatii neachitate la bugetul de stat, la fondurile speciale si la cele locale, chiar daca acestea au fost, in totalitate sau partial scutite, amanate sau esalonate de la plata.