De-a lungul anilor, capitalul străin care pătrundea pe piețele emergente a jucat un rol vital în finanțarea infrastructurii în India, fabricilor în China și cumpărătorilor de automobile de lux din Brazilia.
Acum însă țările cu un ritm rapid de dezvoltare au început să se teamă că investițiile pe termen scurt vor duce la aprecierea monedelor locale, vor reduce competitivitatea bunurilor lor pe piața mondială și vor crea bule de active dificil de “spart”.

Opinia că infuziile libere de capital sunt benefice pentru toate părțile este acum zguduită din temelii. Investițiile pe termen scurt trebuie ținute sub control, este poziția care câștigă acum din ce în ce mai mult teren.
Totuși, există în continuare riscul ca pe măsură ce controalele de capital sunt adoptate de un număr în creștere de țări, unul dintre rezultate să fie o serie de devalorizări competitive, care ar putea îndepărta investitorii străini și duce la o prăbușire a piețelor de acțiuni.
Multe țări iau în calcul măsuri suplimentare temându-se că cea mai recentă încercare a băncii centrale americane de a redresa economia Statelor Unite prin pomparea a încă 600 de miliarde de dolari în sistemul bancar va slăbi în continuare dolarul și va trimite fonduri în creștere către piețele cu un rimt rapid de creștere.
Piețele emergente s-au confruntat tot anul cu consecințele reorientării capitalului investitorilor dinspre țările occidentale cu niveluri extrem de scăzute ale dobânzii în căutare de randamente mai mari. Investițiile de capital pe termen scurt în piețele emergente, în mare parte pe piețele de acțiuni, situate la un maxim istoric, este de așteptat să atingă 458 de miliarde de dolari în acest an, cel mai ridicat nivel din anul 2007, când 784 miliarde de dolari au intrat pe aceste piețe, conform Institutului de Finanțe Internaționale.
Abandonându-și poziția inițială, Fondul Monetar Internațional recunoaște acum controalele de capital drept un instrument viabil. În mod similar, Statele Unite și-au exprimat sprijinul pentru acțiunile întreprinse de țări cu monede supraevaluate ca Brazilia.

Părerile sunt împărțite însă în ceea ce privește condițiile în care țările ar trebui să impună controale asupra investițiilor. Un nou studiu realizat de Peterson Institute for International Economics oferă o sugestie. Conform studiului, strategii trebuie să distingă între mai multe tipuri de controale de capital. Cele puse în aplicare de țări ca China și alte țări asiatice, menite să mențină monedele locale la niveluri scăzute artificial intră în contrast cu cele aplicate de Brazilia și alte țări, ce sunt menite să preîntâmpine bule de active și o apreciere prea rapidă a monedelor locale.
China, despre care autorii studiului spun că își încurajează moneda să rămână cu cel puțin 20% subevaluată în raport cu dolarul, și Singapore, unde nivelul subevaluării este chiar mai ridicat, la 30%, “încalcă obligația internațională” de a evita devalorizări competitive, concluzionează institutul.

Cât privește economiile cu un ritm alert de creștere ca Brazilia și Turcia, unde monedele sunt acum supraevaluate în raport cu dolarul cu un nivel estimat la 9% și respectiv 16%, studiul concluzionează că acestea au motive justificate pentru a ridica astfel de bariere.
Ceea ce conferă studiului o autoritate sporită este faptul că unul din autorii săi este John Williamson, economist internațional care a creat noțiunea originală a consensului de la Washington în 1989. Conform acestuia, țările aflate în curs de dezvoltare trebuie să absoarbă zece politici, cum ar fi echilibrarea bugetelor, privatizarea întreprinderilor de stat și deschiderea piețelor pentru investitorii străini, pentru a avea un succes economic de durată.

După criza asiatică din 1997 și prăbușirea pieței rusești din 1998, ideea că fluxurile de capital reprezintă un bun incontestabil a început să fie dezbătută.
În pofida succesului Chinei în a-și menține moneda sub control strict și a acțiunilor recente ale Taiwanului, Braziliei și altor țări, nu toate țările emergente ridică bariere totuși.
Strategii din Turcia, de exemplu, spun că nu vor impune controale.
“Cred că s-a exagerat puțin în privința necesității acestor controale de capital”, declară William Cline, co-autor al raportului Peterson Institute.