Numai anul trecut și pe parcursul anului 2010 s-au pus în funcțiune trei fabrici de cărămidă în care au fost investite peste 67 de milioane de euro, iar în următorii doi ani se mai anunță alte două proiecte, atât pe segmentul producției de cărămidă, cât și de BCA, cu o valoare cumulată de aproape 40 de milioane de euro.

Cel mai mare producător de cărămizi din lume, grupul Wienerberger, care deține la nivel local 34% din piață, a spus recent că va relua investițiile propuse, de 100 de milioane de euro, după ce piața își va reveni.

În schimb, producătorii mai mici încearcă în această perioadă să recupereze din decalaje și să câștige cotă de piață, deși anul acesta piața de cărămidă este estimată să coboare cu 10-20%, la mai puțin de 100 milioane de euro, iar cea de BCA ar putea să scadă cu 10%, la o valoare similară.

“Fabricile de materiale de construcții de la noi sunt toate realizate prin anii 70′ și investițiile vin în primul rând din nevoia de modernizare. România este caracterizată de un deficit major de locuințe noi, iar parcul locativ existent este în continuă degradare. Ca perspectivă, este un domeniu ce va marca în perioada următoare o creștere și numai producătorii ce pot oferi produse ieftine și calitativ superioare se pot menține în piată. În consecință, se fac investiții în tehnologii noi atât pentru înlocuirea capacităților învechite, cât și pentru creșterea productivități”, spune Roxana Gheorghe, președintele Soceram București, care a demarat anul acesta o investiție de 20 de milioane de euro într-o fabrică de BCA în localitatea Cordun din județul Neamț. Lucrările urmează să fie finalizate în a doua parte a anului 2012.

“Realizarea unei fabrici de BCA în Moldova se justifică prin faptul că în zona respectivă nu este nici un producător de BCA, deși materialul de zidărie cu ponderea cea mai mare în regiune este BCA-ul”, a precizat Roxana Gheorghe.

Un alt producător mai mic de cărămidă și țiglă, Cars Târnăveni, deținut de omul de afaceri Gheorghe Călburean, a anunțat recent că va demara începând cu prima parte a anului viitor o investiție de peste 19,6 milioane de euro pentru construirea unei fabrici de cărămidă cu o capacitate de 700 tone/zi. Investiția este una de anvergură, având în vedere că pro-ducătorul a avut în 2009 o cifră de afaceri de 17,2 milioane de lei (circa 4 milioane de euro) și firma este evaluată pe Bursă la doar 3 milioane de lei (0,7 milioane de euro).

Conducerea Cars Târnăveni spune că investiția este absolut necesară pentru ca firma să-și continue activitatea pe o piață mult contractată.

Din cauza tehnologiilor învechite și a consumului mare de energie, fabricile mai vechi de materiale de construcții nu pot să-și mențină un cost al producției sub prețurile practicate de alte companii din domeniu, astfel că sunt nevoite să se modernizeze pentru a-și reduce costurile.

Concurență cu ungurii și sârbii. Printr-un proces de modernizare a trecut și Macofil Târgu-Jiu, care a pus în funcțiune la începutul anului o nouă linie de fabricare a cărămizilor cu o capacitate de 400 tone/zi și care a costat în total 9,6 milioane de euro. Conducerea Macofil spune că a fost nevoită să realizeze investiții importante din cauza concurenței puternice a importurilor venite din statele vecine, care dominau piața în trecut.

“Merită această investiție pentru că piața de la noi era plină de cărămidă venită din Ungaria și Serbia și nu se putea merge pe consumurile acelea. În urma investiției costurile cu energia, în special cu gazul, s-au redus la jumătate. Acest lucru este important, mai ales că prețul la energie o ia în sus”, spune Ion Dumitru, directorul general al Macofil Târgu-Jiu.

Proprietarul companiei este omul de afaceri Ioan Pătruț, care controlează circa 48,6% din acțiuni, în timp ce fondul străin de investiți RC2 are o participație de aproape 30%.
Macofil Târgu-Jiu a raportat în primul semestru vânzări în creștere cu 59%, până la 10,4 milioane de lei (2,4 milioane de euro), fapt ce a permis companiei să revină pe profit.

“Ca urmare a punerii în funcțiune a noilor capacități, afacerile Macofil vor fi undeva cu 50% mai mari față de anul precedent. Circa 60% din producție este îndreptată spre elemente de zidărie, în timp ce restul sunt prefabricate din betoane și agregate minerale. Piața materialelor de construcții este foarte zonată din cauză că este voluminoasă și costul de transport este destul de ridicat. Pe piața pe care o vizăm noi nu avem probleme din punctul de vedere al concurenței, ne afectează situația economică actuală, însă tot lucrăm la peste 80% din capacitate”, spune Dumitru. El spune că firma nu a fost afectată anul acesta la fel de mult ca alți producători de pe piață care au înregistrat scăderi ale businessului pentru că Macofil s-a îndreptat pe construcții de talie mai mică și depozitele de materiale de construcții de pe raza județului.

Producătorul de cărămizi Cemacon Zalău, care a finalizat recent o investiție de 28 de milioane de euro într-o nouă linie de producție, țintește o cotă de 15% până la 25% din piață în următorii ani.

“În acest moment consider că jucătorii care anunță investiții în noi capacități de producție fac de fapt retehnologizări ale liniilor existente, care pot conține și o majorare a capacităților. Dacă nu ar face aceste investiții, ar pierde orice șansă de a fi prezenți în piață, atât din cauza condițiilor legislative din ce în ce mai stricte, cât și din cauza pretențiilor din ce în ce mai mari ale consumatorilor, chiar și ale acelora cu venituri mici”, spune Liviu Stoleru, directorul general al Cemacon Zalău.

Reprezentantul Cemacon consideră că noile capacități de producție puse în funcțiune vor determina și o luptă pe prețuri a producătorilor și marjele de profit din sector nu se vor mai întoarce la nivelurile din anii anteriori crizei.

Ușor optimism. Șeful Cemacon crede că anul 2011 va fi caracterizat de oprirea declinului economic și al sectorului construcțiilor, dar acest lucru depinde în proporție covârșitoare de intențiile reale ale clasei politice și de măsurile concrete pe care guvernanții și legislativul le vor implementa.

“Suntem optimiști pentru anul viitor. Semnalele sunt destul de bune. Pe segmentul de zidărie vrem să ne menținem cota câștigată anul acesta și să putem lucra cel puțin la 80% din capacitatea actuală, ceea ce ne-ar aduce un spor de 30% la afaceri anul viitor, pentru că în 2010 n-am lucrat tot anul cu noua investiție. Anul acesta am câștigat și o licitație în Moldova. În prezent acoperim toată partea de sud a țării și Moldova”, spune Ion Dumitru de la Macofil. Alți oameni din industrie sunt mai rezervați și se așteaptă la o stagnare a vânzărilor.

“Măsurile politice și fiscale adoptate în anul 2010 au avut influențe nefaste asupra vânzărilor – majorarea TVA, reducerea salariilor bugetarilor, disponibilizările din sectorul de stat au dus la reducerea drastica a vânzărilor. Pentru anul 2011 se evaluează o stagnare la nivelul anului 2010, dar sunt mulți factori conjuncturali care pot afecta orice previziune. În condițiile unei economii stabile se pot previziona creșteri anuale de circa 5%”, spune Roxana Gheorghe de la Soceram.