Sănătatea este domeniul în care guvernul Boc ar fi avut cel mai mult de lucru în următoarele luni. Cel mai mare proiect nerealizat este neintroducerea cardului electronic de sănătate, care ar fi transparentizat cheltuielile din sistem.
În mandatul guvernului Boc, spitalele din România au fost clasificate, ceea ce a oferit un prim indiciu în legătură cu performanțele unităților sanitare, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a trecut în coordonarea ministerului, în timp ce unele spitale mici au fost închise.
Cu toate acestea, lipsa reformei din sănătate, domeniu care a beneficiat an de an de creșterea fondurilor alocate, va rămâne cel mai mare eșec al Guvernului Boc. În vara trecută au apărut primele indicii despre “marea reformă”, care își propunea să crească rolul privaților, să aducă mai mulți bani în sistem și să crească calitatea serviciilor medicale. În urma unor nemulțumiri ale populației, proiectul de lege a fost retras din dezbatere publică în ianuarie anul acesta.
Ulterior, Ministerul Sănătății a înaintat un calandar pentru consultări pe marginea unei noi încercări de reformă, consultări care ar trebui să fie finalizate luna aceasta.
Premierul Boc și-a anunțat demisia însă înainte să rezolve problema medicilor români care pleacă la muncă în străinătate. Deficitul de medici a ajuns deja la cote alarmante. Spre exemplu numai în 2011 peste 5.600 de medici, farmaciști și dentiști au solicitat Ministerului Sănătății certificatele de conformitate în baza cărora să poată lucra în străinătate, potrivit unor informații citate de Mediafax.
De asemenea, în timpul mandatului lui Emil Boc, sistemul de sănătate a fost zguduit de “una dintre cele mai negre tragedii” din istoria sa, incendiul de la maternitatea Giulești din vara anului 2010, când șase nou-născuți au murit. Incendiul a scos totodată la iveală și gravele probleme cu care se confruntă Sănătatea, domeniu care anul acesta beneficiază de fonduri publice de 5, 5 mld. euro.
Totodată, în mediul privat, companiile s-au confruntat cu problema întârzierilor mari pe care le au în plata banilor de la stat, în timp ce taxa de clawback, care trebuia să aducă la stat bani din vânzările de medicamente nu a fost clarificată nici până în prezent. În aceste condiții, statul a încasat mult mai puțini bani comparativ cu planul inițial din taxa de clawback.
O primă etapă a informatizării în sistemul de sănătate, sistemul unic integrat, a fost gata, însă ceilalți pași (cardul de sănătate, rețeta electronică) nu sunt gata. Informatizarea a început în urmă cu zece ani.