“Este puțin forțat acest nou sistem de compensare. În ceea ce mă privește, de câteva săptămâni primul lucru pe care îl întreb când un pacient intră în cabinet este cum stă cu banii”, spune Simona Sopov, medic de familie din Tulcea.
Declarație ei vine în contextul în care de la 1 iulie a intrat în vigoare un nou sistem de compensare a medicamentelor, ca soluție găsită de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) la reducerea cheltuielilor cu sănătatea.
CNAS, care controlează fonduri de 3,7 miliarde de euro anual, a propus un sistem prin care medicamentele sunt decontate în funcție de cel mai mic preț dintr-o clasă terapeutică și care are ca scop promovarea medicamentelor ieftine, adică a medicamentelor generice.
Cheltuielile cu medicamentele compensate, pentru care sunt alocate fonduri de aproape 0,5 mld. euro, adică 13% din totalul cheltuielilor din sănătate, au crescut puternic în ultimii ani însă pe seama produselor scumpe. În aceste condiții, produsele scumpe au ajuns la 60% în totalul consumului, în condițiile în care pe plan europeană ponderea este mult mai mică.

Ce s-a modificat
CNAS a centralizat medicamentele în funcție de afecțiunile pe care le tratează în grupe pe care le-a numit clustere, iar apoi în funcție de produsul care corespunde dozei zilnice necesare a stabilit un preț de referință.
Concret, dacă un produs este inclus pe lista de compensare de 50%, statul compensează jumătate din prețul produsului de referință, iar orice depășire a acestui nivel este suportată de pacient.
Pe listele de compensare de 50% și 90% afectate de aceste noi reglementări intră peste 2.000 de medicamente, iar potrivit datelor CNAS, la 25% dintre acestea coplata pacienților a crescut în medie cu 15-20%, la 25% a scăzut, iar la restul s-a menținut.
Instituția dorește ca prin aceste reglementări pacienții să meargă la medic și să obțină noi tratamente, mai ieftine, întrucât spune că au existat medici care au prescris medicamente scumpe în exces.
Medicii spun că există posibilitatea de a schimba tratamentul, însă nu întotdeauna. “Dacă sunt omoloage mai ieftine, se poate face schimbarea, însă pacienții trebuie reevaluați, ceea ce presupune o consultație. Eu mi-am avertizat pacienții că vor plăti mai mult”, spune Sopov. Ea este de părere că măsura implementată de CNAS își va atinge scopul, adică va reduce consumul de medicamente scumpe, însă efectele pe termen lung, de 15-20 de ani, nu vor fi benefice populației, pentru că o parte importantă din medicamentele ieftine sunt învechite și se poate ajunge în situația în care tratamentul prescris să fie cel de acum 20 de ani.
Pe de altă parte, pacienții spun că o parte dintre aceste medicamente ieftine, deși sunt înregistrate în România, nu se mai găsesc pe piață și că la medicamentele prescrise pe tratamentele vechi există cazuri în care coplata a crescut puternic, chiar și cu 800%.
Asociațiile pacienților au dat exemplul unei doamne în vârstă cu afecțiuni cardiovasculare care după 1 iulie plătește cu 62% mai mult pe o rețetă, respectiv cu 64,3 lei. O altă persoană din provincie care cumpără medicamente pentru părinți se confruntă cu aceeași situație.
“Până acum dădeam în jur de 200 de lei pe lună, iar acum am dat 400 de lei. Ni s-a spus de către medic că nu putem schimba tratamentul, pentru că nu ar da aceleași rezultate”, spune Vali C. din provincie.

Mai existau și alte modalități de limitare a consumului de medicamente scumpe?
Eugen Nicolăescu, ministru al sănătății până în decembrie 2008, spune că problema consumului de medicamente ar fi putut fi rezolvată printr-un sistem informatic care să țină evidența prescrierilor, iar orice exces ar fi putut fi observat din timp.
Pe de altă parte, el este de părere că existența unor protocoale terapeutice, adică a unor ghiduri care să surprindă pașii urmați în orice afecțiuni și tratamentul prescris ar fi fost de asemenea extrem de folositor.
În România există astfel câteva ghiduri, însă, potrivit lui Nicolăescu, nu sunt suficiente ca și număr.