“Este puțin forțat acest nou sistem de compensare. În ceea ce mă
privește, de câteva săptămâni primul lucru pe care îl întreb când
un pacient intră în cabinet este cum stă cu banii”, spune Simona
Sopov, medic de familie din Tulcea.
Declarație ei vine în contextul în care de la 1 iulie a intrat în
vigoare un nou sistem de compensare a medicamentelor, ca soluție
găsită de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) la
reducerea cheltuielilor cu sănătatea.
CNAS, care controlează fonduri de 3,7 miliarde de euro anual, a
propus un sistem prin care medicamentele sunt decontate în funcție
de cel mai mic preț dintr-o clasă terapeutică și care are ca scop
promovarea medicamentelor ieftine, adică a medicamentelor
generice.
Cheltuielile cu medicamentele compensate, pentru care sunt alocate
fonduri de aproape 0,5 mld. euro, adică 13% din totalul
cheltuielilor din sănătate, au crescut puternic în ultimii ani însă
pe seama produselor scumpe. În aceste condiții, produsele scumpe au
ajuns la 60% în totalul consumului, în condițiile în care pe plan
europeană ponderea este mult mai mică.
Ce s-a modificat
CNAS a centralizat medicamentele în funcție de afecțiunile pe care
le tratează în grupe pe care le-a numit clustere, iar apoi în
funcție de produsul care corespunde dozei zilnice necesare a
stabilit un preț de referință.
Concret, dacă un produs este inclus pe lista de compensare de 50%,
statul compensează jumătate din prețul produsului de referință, iar
orice depășire a acestui nivel este suportată de pacient.
Pe listele de compensare de 50% și 90% afectate de aceste noi
reglementări intră peste 2.000 de medicamente, iar potrivit datelor
CNAS, la 25% dintre acestea coplata pacienților a crescut în medie
cu 15-20%, la 25% a scăzut, iar la restul s-a menținut.
Instituția dorește ca prin aceste reglementări pacienții să meargă
la medic și să obțină noi tratamente, mai ieftine, întrucât spune
că au existat medici care au prescris medicamente scumpe în
exces.
Medicii spun că există posibilitatea de a schimba tratamentul, însă
nu întotdeauna. “Dacă sunt omoloage mai ieftine, se poate face
schimbarea, însă pacienții trebuie reevaluați, ceea ce presupune o
consultație. Eu mi-am avertizat pacienții că vor plăti mai mult”,
spune Sopov. Ea este de părere că măsura implementată de CNAS își
va atinge scopul, adică va reduce consumul de medicamente scumpe,
însă efectele pe termen lung, de 15-20 de ani, nu vor fi benefice
populației, pentru că o parte importantă din medicamentele ieftine
sunt învechite și se poate ajunge în situația în care tratamentul
prescris să fie cel de acum 20 de ani.
Pe de altă parte, pacienții spun că o parte dintre aceste
medicamente ieftine, deși sunt înregistrate în România, nu se mai
găsesc pe piață și că la medicamentele prescrise pe tratamentele
vechi există cazuri în care coplata a crescut puternic, chiar și cu
800%.
Asociațiile pacienților au dat exemplul unei doamne în vârstă cu
afecțiuni cardiovasculare care după 1 iulie plătește cu 62% mai
mult pe o rețetă, respectiv cu 64,3 lei. O altă persoană din
provincie care cumpără medicamente pentru părinți se confruntă cu
aceeași situație.
“Până acum dădeam în jur de 200 de lei pe lună, iar acum am dat 400
de lei. Ni s-a spus de către medic că nu putem schimba tratamentul,
pentru că nu ar da aceleași rezultate”, spune Vali C. din
provincie.
Mai existau și alte modalități de limitare a consumului
de medicamente scumpe?
Eugen Nicolăescu, ministru al sănătății până în decembrie 2008,
spune că problema consumului de medicamente ar fi putut fi
rezolvată printr-un sistem informatic care să țină evidența
prescrierilor, iar orice exces ar fi putut fi observat din
timp.
Pe de altă parte, el este de părere că existența unor protocoale
terapeutice, adică a unor ghiduri care să surprindă pașii urmați în
orice afecțiuni și tratamentul prescris ar fi fost de asemenea
extrem de folositor.
În România există astfel câteva ghiduri, însă, potrivit lui
Nicolăescu, nu sunt suficiente ca și număr.