CNAS asigură finanțarea sistemului sanitar, adică decontează medicamentele gratuite și compensate și intră în relație contractuală cu toate spitalele din România și medicii de familie.
În urma rectificării bugetare anunțate săptămâna trecută, sănătatea a primit 2,9 mld. lei (700 mil. euro).
“800 milioane de lei (190 mil. euro – n.red.) sunt folosiți pentru stingerea arieratelor datoriilor spitalelor și 2,1 miliarde de lei (500 mil. euro- n.red.) pentru plata pieței farma”, a spus Nicolae Lucian Duță într-un interviu acordat ZF. El a explicat faptul că deficitul cu care CNAS a plecat încă de anul trecut la drum era de 2,8 mld. lei, la care s-au adăugat și colectările la fond care în primul semestru au fost cu aproximativ 15% mai mici.

Factoring la farmacii, o gură de oxigen pentru piața farma

Medic de profesie, Nicolae Lucian Duță, 40 de ani, a venit la conducerea CNAS în decembrie 2009, iar anterior a fost timp de aproape un an directorul general al Societății Naționale a Sării Salrom.
În ceea ce privește plățile către farmacii, Duță spune că a primit o ofertă de factoring de la grupul financiar japonez Nomura pentru o sumă minimă de 200 mil. euro, dar care poate ajunge la 500 mil. euro și prin care farmaciile ar putea să-și recupereze mai rapid banii. În prezent, banii pentru medicamentele gratuite și compensate eliberate ajung la farmacii după mai bine de 180 de zile, astfel că și restul jucătorilor de pe lanțul medicamentului spun că au probleme serioase de lichidități.
“Factoringul este un mecanism uzual în piața financiară care presupune intervenția unei instituții financiare de reglementare a raporturilor între doi parteneri între care la un moment dat există dificultăți de plată. Aceasta este și situația care se întâmplă la ora actuală. Cei doi parteneri sunt Casa Națională și piața farma, mai precis farmaciile care la rândul lor sunt datoare distribuitorilor, iar aceștia importatorilor și producătorilor”, a spus Duță.
Concret, oferta Nomura presupune că pentru o factură de 100 de lei banca decontează suma minus o dobândă, care urmează să fie negociată. Nomura urmează să-și recupereze suma de 100 de lei de la CNAS după un an, dar ca o garanție că acest lucru se va realiza, Nomura ia dobânda anticipat de la farmacii pe doi ani. Șeful CNAS explică faptul că dacă plătește la timp, Nomura dă înapoi banii farmaciilor după un an pentru al doilea an plătit anticipat.
“Propunerea cu care au venit (cei de la Nomura – n. red.) a fost de infuzie de capital de câteva sute de milioane, adică linie de credit pe care o rostogolim timp de cinci ani, timp în care sperăm că România va ieși din criză. O infuzie de 500 de milioane de euro la ora actuală este o gură de oxigen pentru întreaga piață pentru că pe noi ne lasă să ne reglăm cu restul furnizorilor (spitale, medici de familie etc. – n. red.), iar producătorii și distribuitorii își capată banii”, a mai spus Duță.
El a adăugat că propunerea Nomura nu presupune o scrisoare de garanție guvernamentală, plata de penalități sau dobânzi din partea CNAS.
“Mie mi s-a părut că este o propunere care avantajează ambii jucători din piață, pentru că la ora actuală există nenumărate cereri de cedări de creanțe de către piață”, a mai spus Duță, care a precizat că mecanismul de factoring nu este obligatoriu să fie făcut cu Nomura și că așteaptă și alte bănci pentru oferte. Potrivit informațiilor oferite, factoringul nu va fi un mecanism obligatoriu, “nu implică CNAS cu nimic pentru că CNAS nu intervine în piață să aleagă acest jucător de factoring “. “Noi nu facem decât să așteptăm propunerile celor care sunt interesați de aceste mecanism pentru că este nevoie de o instituție financiară foarte puternică fiind vorba de sute de milioane de euro”, a continuat Duță.
Nu este prima dată când se discută despre factoring la farmacii în sistemul sanitar, existând intenții în acest sens încă de anul trecut, când fostul ministru al sănătății Ion Bazac încerca un credit de acest fel în sistem. “Am mai avut și alte oferte (de factoring – n.red.), dar care îmi cereau garanții de stat, dobânzi din partea Casei Naționale, iar practic aș fi afectat bugetul de stat. Propunerea cu care au venit ei este că nu se afectează deficitul bugetar. Eu cheltuiesc tot atâția bani cât îmi dă voie Ministerul de Finanțe”, a spus Duță.

Noi reglementări la medicamente

De la 1 iulie, CNAS a introdus pentru produsele decontate în proporție de 50% și 90% o nouă modalitate de compensare pe care acum vor să o extindă și la medicamentele gratuite.
Practic, pentru sistemul implementat de la 1 iulie, CNAS a ales un produs care corespunde dozei zilnice necesare pe care îl decontează. Pentru medicamentele din aceeași clasă, dar cu prețuri mai mari, diferența este suportată de pacienți. Decizia a fost motivată de creș­terea extrem de puternică a consumului de medica­mente scumpe, iar, potrivit lui Duță, după prima lună costurile cu medicamentele au început să scadă cu 20%.
“Încet-încet se va schimba și comportamentul prescriptorilor”, este de părere șeful CNAS.
Duță are în vedere extinderea acestei măsuri și pentru medicamentele gratuite, adică pentru cele care tratează afecțiuni extrem de grave precum cancerul, dar și implementarea unui mecanism care se numește “cost-volum-rezultat”.
El dă exemplul unui produs folosit în tratamentul cancerului pentru care prețul în funcție de producător este și de nouă ori mai mare decât cea mai ieftină variantă.
De asemenea, el vrea negocieri cu producătorii prin care aceștia să se angajeze la obținerea unui anumit rezultat, de exemplu creșterea duratei de viață pentru un anumit grup de persoane. Dacă un producător primește spre exemplu 100 de lei pentru tratamentul a 100 de pacienți el trebuie să garanteze că acei pacienți vor trăi între unu și trei ani. În caz contrar va fi penalizat și va primi mai puțin, 90 de lei.
“Până acum se forța intrarea cât mai multor pacienți în aceste programe și creșterea consumului de medicamente scumpe, dar rezultatele nu erau cele care garantau că vor fi”, mai spune Duță.

2011, cel mai târziu 2012 va fi gata sistemul informatic

Existența unui sistem informatic ce va permite identificarea pacientului cu ajutorul unui card, istoricul medical și plățile contribuțiilor va deveni operațională integral la sfârșitul lui 2011, probabil 2012. Sistemul are mai multe componente, iar pentru unele dintre acestea este necesară accesarea de fonduri europene.

Tragedia de la Giulești, o pată care nu se va șterge niciodată

“Tragedia de la Giulești cred că este o pată asupra sistemului sanitar care nu se va șterge niciodată. Ce s-a întâmplat reprezintă o gravă eroare a celor care lucrează acolo”, spune Duță referindu-se la incendiul de la Maternitatea Giulești în urma căruia au murit cinci nou-născuți și alți șase sunt în stare gravă.
În prezent, majoritatea spitalelor din România au fost descentralizate, adică au fost trecute în adminis­tra­rea primăriilor, însă ele își păstrează relația contrac­tuală cu CNAS prin care instituția decontează produse și servicii. Cu toate acestea, CNAS nu poate controla modul în care sunt cheltuiți acești bani, situație pe care Duță o caracterizează ca fiind aberantă.
“Controlul din punct de vedere legal este făcut de direcțiile sanitare. (…) Eu am militat întotdeauna pentru întărirea acestei instituții (CNAS – n. red.)”, a mai spus Duță.
Întrebat de ZF dacă un control al Casei asupra fondurilor cheltuite ar fi evitat astfel de situații, Duță a răspuns că este “mult spus”.