Mihai Tudor, fostul șef al IBM
1. Privatizarea imediată a marilor unități economice încă de stat, producătoare de pierderi masive în economie (de exemplu, cele aflate deja în discuție, Poșta, Tarom, dar lista este mai lungă).2. Efectuarea de pași concreți imediați în direcția sprijinirii activităților care produc inovație, patente și dezvoltare de tehnologie. Aceasta va duce la stimularea exporturilor și a dezvoltării tehnologice, singura măsură care, dacă dă rezultate, poate să conducă la un echilibru, menținând deficitul de cont curent în limite acceptabile. Aici gama de activități este multiplă:
a. atragerea de investitori străini pentru plasarea de centre de R&D și tehnologie în România sau pentru crearea de PPP-uri pentru realizarea unor astfel de centre în colaborare și cu participarea de jucători (inclusiv instituționali) români;
b. acordarea de facilități fiscale și sprijinirea prin fonduri a start-up-urilor românești cu obiect de activitate în linie cu aceste obiective;
3. Angajarea pe direcții strategice corespunzătoare cu avantajele competitive pe care le deține România:
a. continuarea și accelerarea utilizării potențialului uman pentru efectuarea de servicii de export bazate pe cunoaștere (KBES); accelerarea atragerii de investitori străini în domeniu.
b. atingerea de eficiență de masă în zona agricolă prin stimularea comasării terenurilor agricole și transferul de know-how extern în realizarea de eficiență economică în agricultura modernă; revenirea și stimularea cercetării la nivel național pentru utilizarea de soiuri tradiționale (în măsura în care este posibil) și adecvate solului, climei și cerinței românești.
c. facilități fiscale pentru investiții majore de infrastructură în turism (pârtii și instalații de schi, terenuri și crearea de fond de vânătoare, terenuri de golf, hoteluri tip SPA), îmbunătățirea sistemului de calificare pentru unitățile din turism, în scopul creșterii calității serviciilor din acest domeniu; atragerea de management străin pentru transfer de know-how.
4. Extinderea ca țară a sistemului de alianțe comerciale la nivel global/regional, cu includerea zonelor de creștere economică accelerată (țările BRICS).
5. Fiscalitate îmbunătățită pe o perioadă determinată a investitorilor care creează prin capital nou (peste o anumită sumă, de exemplu 1milion $) locuri de muncă și activitate economică (în special productivă) și reducerea taxării pentru IMM-uri (sub o anumită cifră de afaceri) în cazul profitului reinvestit – decizie necesară pentru creșterea investițiilor atât străine, cât și românești și pentru creșterea segmentului economic al întreprinderilor mici și mijlocii, esențial pentru economia românească (în care o mare parte din active sunt deținute de firme internaționale, cu putere de decizie investițională mult mai puțin dependentă de condițiile concrete existente în țară).
Nicolae Sorescu, director general al grupului Rădăcini, care deține dealeri ai mărcilor Opel, Chevrolet, Mazda, Suzuki, Citroën și Cadillac
1. Să taxeze mașinile second-hand importate pentru prima dată în România, cu valoarea TVA – și taxa pe profit la revânzare.
2. Să execute pe cei care nu își plătesc dările ( și, în acest fel, fac concurență neloială celorlalți).
3. Să modifice legislația care permite unui SERVICE să folosească numele mărcii (de exemplu, service OPEL – scris pe documentul emis de RAR!) când el nu are nicio legătură cu constructorul.
4. Să dea drumul la programul REMAT, cu limitare a timpului de folosire a tichetelor. Acum tichetele sunt pe mâna a tot felul de bișnițari și speculanți care le vând cu 3.000 de lei / bucata. În acest fel, clientul nu mai apelează la programul REMAT. Înainte să se tipărească cele 15.000 de tichete, să se dea un ultimatum la cele care există pe piață, ca să fie folosite în 15 zile și atunci ar scădea prețul și ar pierde speculanții.