Intenția guvernului de a stimula consumul prin noile măsuri fiscale – înjumătățirea ratelor la credite pentru populația cu venituri mici și susținerea salariilor pentru firmele care creează noi locuri de muncă – este bine primită, dar dacă nu revine încrederea oamenilor în economie, eforturile autorităților riscă să fie zadarnice.
Efectele programului “rate la jumătate”
Va crește consumul?
Guvernul estimează că schema prin care persoanele cu venituri mici vor putea să-și achite mai ușor datoriile către bănci ar putea reduce presiunea ratelor la credite cu circa 4 mld. lei în cei doi ani de funcționare a programului, bani care teoretic ar putea merge în consum. Dar sunt suficiente cele 4 mld. lei pentru a stimula consumul, care anul trecut abia a reușit să înregistreze o creștere de 0,5%? Nu există riscul ca banii eliberați să nu fie folosiți pentru consum, ci să stimuleze economisirea?
Categoria vizată de schema de ajutor a guvernului (persoane cu venituri sub 1.600 de lei) este într-adevăr cea mai predispusă să utilizeze pentru consum orice sume suplimentare obținute, spre deosebire de persoanele cu venituri mai mari și care sunt obișnuite să economisească regulat. Dar chiar și în situația în care cele 2 mld. lei pe an eliberate din povara ratelor la credite ar merge exclusiv în consum, acestea ar reprezenta o parte infimă din cheltuielile de consum ale populației. De exemplu, doar sumele cheltuite anual pentru achiziția de bunuri din comerțul modern (hipermarketuri, supermarketuri și magazine de tip cash&carry) se ridică la 8-9 mld. euro (circa 40 mld. lei) pe an.
Acest program ar putea avea un impact vizibil pentru consum și investiții doar în combinație cu alte scheme derulate de stat: Prima casă sau programul de garantare a creditelor acordate IMM-urilor. O parte din banii eliberați din rate ar putea fi direcționată totuși către economisire, mai ales în contextul în care apetitul de a economisi al românilor a crescut în perioada de criză. Depozitele populației au crescut cu 50 mld. lei în ultimii cinci ani și au ajuns la 130 mld. lei la sfârșitul anului trecut.
Va scădea volumul creditelor neperformante?
Sistemul bancar a ajuns la o rată a creditelor neperformante de 22% la finalul anului trecut, provizioanele constituite pentru acoperirea pierderilor din credite cu probleme fiind de peste 30 miliarde de lei. Ce impact ar putea avea asupra ratei de neperformanță schema elaborată de guvern pentru a ajuta persoanele cu venituri mici să-și achite mai ușor ratele? Bancherii sunt sceptici că neperformanța va scădea datorită planului guvernului. Acesta se aplică doar clienților bun-platnici sau celor care au întârzieri la plată de maximum 90 de zile. Totuși, un impact ar putea exista asupra ratei de creștere a restanțelor, în condițiile în care clienții cu venituri mici (adică cei vizați de această măsură) sunt cel mai expuși la riscul de a intra în incapacitate de plată. La jumătatea anului trecut, debitorii cu venituri sub 1.500 de lei aveau restanțe la creditele de consum de peste 3 mld. lei, adică aproape jumătate din sumele întârziate la plată pe această categorie.
Se va relua creditarea?
Premierul Victor Ponta a declarat marți că măsura de sprijinire pe o perioadă de doi ani a persoanelor cu venituri mici și rate la bancă este susținută de Fondul Monetar Internațional (FMI), care consideră că unul dintre efectele acestui program va fi stimularea creditării. Creditul privat a scăzut anul trecut cu peste 3%, acesta fiind primul an cu scădere nominală, în condițiile în care bancherii nu au reușit să vândă suficiente credite noi pentru a acoperi rambursările în pofida scăderii dobânzilor. Ce ar putea schimba acest program astfel încât să se reia creșterea creditării? Este puțin probabil ca reducerea ratelor să permită mai mult spațiu pentru îndatorare în cazul clienților care vor beneficia de acest program, în condițiile în care datoria lor nu dispare, ci doar se amână cu doi ani. Un stimulent pentru creditare ar putea apărea în condițiile în care acest program va avea impact asupra ratei de neperformanță, iar băncile vor putea în acest fel să elibereze o parte din sumele blocate în acest moment în provizioane de risc. Bancherii sunt însă reticenți cu privire la impactul programului asupra ratei de neperformanță, în condițiille în care acesta se adresează debitorilor care au maximum 90 de zile de întârziere la plata ratelor. Or, grosul restanțelor este reprezentat de cei care nu și-au mai plătit ratele la credit de trei luni sau mai mult. Această categorie de restanțieri are sume întârziate la plată de 8,5 miliarde de lei, adică trei sferturi din totalul restanțelor populației. În plus, odată cu diminuarea ratelor băncile vor înregistra rambursări mai mici și în consecință vor avea mai puține resurse pentru a acorda credite.
Ce presupune schema de stimulare a consumului:
Înjumătățirea, pe o perioadă de doi ani, a ratelor la creditele populației, în limita unei sume de 500 de lei pe lună.
După perioada de doi ani, rata crește cu echivalentul sumei cu care a fost redusă anterior.
Diferența de rată va fi suportată de guvern din impozitul pe venit datorat de beneficiar statului.
Eligibile sunt persoanele cu credite plătite la zi sau cu restanțe mai mici de 90 de zile.
Beneficiarii acestei scheme nu trebuie să aibă venituri nete mai mari de 1.600 de lei pe lună, echivalentul salariului mediu net pe economie.