Au fost realizari: finantari mai mari pentru diferite proiecte, integrarea in programe europene importante, cresterea bugetului ministerului de la 0,20% din PIB la 1%; au fost majorate achizitiile (de carte si de tablouri), au fost infiintate premiile de excelenta in domeniul culturii si artelor, a fost sporit bugetul Festivalului National de Teatru; a fost constituit un fond de mobilitate, in vederea acordarii burselor de studii si granturilor de studii si calatorii, care a dat libertate de miscare si un sprijin in promovarea culturii in afara tarii (prin programul Promocult); a fost infiintat Centrul de consultanta pentru programe culturale europene; au fost retrocedate proprietarilor de drept cladiri care adaposteau lacasuri culturale; au fost reabilitate 23 de sedii ale unor institutii de cultura si a inceput reabilitarea altora; in cadrul proiectului “reabilitarea monumentelor istorice din Romania” sunt vizate Teatrul National din Bucuresti, Biblioteca Nationala a Romaniei, Muzeul National de Arta al Romaniei, Palatul Cantacuzino, Palatul Alexandru Ioan Cuza din Iasi; s-au semnat parteneriate cu toate bisericile recunoscute pentru realizarea mai multor programe sociale; a fost adoptata o lege a cultelor moderna. Fireste, s-au facut mult mai multe lucruri decat enumeram noi aici foarte pe scurt. S-au elaborat o serie de strategii in domeniul culturii: pentru descentralizare, in domeniul patrimoniului cultural national, in domeniul cinematografiei. La capitolul succese ar mai trebui amintite Anul francofoniei, organizat in 2006 si “Sibiu – capitala culturala europeana”, in 2007, cea mai importanta manifestare romaneasca in plan european derulata vreodata, cu peste 2.000 de evenimente culturale. Foarte important pare sa fie ca n-a existat un amestec in decizia artistica. “Noi am administrat cultura, fara sa ne amestecam in treaba operatorilor culturali”, declara ministrul Adrian Iorgulescu.

Nu toate stau pe roze. Cartea alba nu spune, dar oficialii ministerului recunosc ca, in ciuda sumelor importante alocate, in zona culturala din mediul rural lucrurile stau prost in continuare; clarificarea legislatiei si descentralizarea intarzie, nu s-a facut suficient; implicarea domeniului privat in realizarea proiectelor culturale intampina in continuare piedici, mai ales ca legea sponsorizarii nu a fost finalizata.