Elena Lazar Carturari greci in Tarile Romane (secolele XIV-XIX) Dictionar biografic Editura Omonia Elenismul inflorit pe teritoriul Romaniei constituie unul dintre cele mai bogate capitole ale diasporei grecesti. Desi impresionanta, bibliografia domeniului, cu numeroase contributii, deopotriva grecesti, romanesti sau straine, este inca deficitara in lucrari stiintifice si sinteze enciclopedice care sa releve complexitatea interferentelor celor doua civilizatii. In multimea grecilor, de toate categoriile si profesiile, care s-au perindat de-a lungul timpului pe meleaguri romanesti, carturarii au lasat poate pecetea cea mai durabila. Dictionarul biografic al carturarilor greci din tarile Romane, primul de acest fel aparut la noi, reconstituie cariera pe sol romanesc a 130 de personalitati care au trait si s-au afirmat in Tarile Romane. Vestiti profesori la Academiile Domnesti din capitalele Tarii Romanesti si Moldovei, precum Lambros Fotiadis, Neofytos Doukas sau Iosipos Moisiodax, scriitori, unii dintre ei nume de prima marime in istoria literaturii neoelene (Kaisarios Dapontes sau Athanasios Hristopoulos), domni (Nicolae Mavrocordat, autor al primei incercari de roman, sau Nicolae Caragea, unul dintre cei mai prolifici traducatori ai vremii), dregatori la curtile domnesti care au consemnat in cronicile lor evenimentele ai caror martori au fost (marele spatar Athanasios Komninos-Ypsilantis a lasat o monumentala cronica, adevarata epopee istorica), juristi, autori de coduri legiuitoare (Mihail Fotinopoulos), istorici (primul care foloseste numele “Romania” intr-o lucrare stiintifica este Daniil Filippidis), intelectuali de seama care au inraurit epoca (Dimitrios Katartzis, supranumit si “Mecena al invatatilor Valahiei”, intre ai carui discipoli s-a numarat si carturarul si revolutionarul Rigas Velestinlis), oameni politici (Apostolos Arsakis), filantropi (Evanghelis Zappas – sprijinitor al unor proiecte culturale de anvergura), oameni de teatru (C. Aristia) sau fete bisericesti (Neofit Cretanul, Dosithei Filitti), cu totii au contribuit la intretinerea unui fertil dialog intre cele doua culturi. Fiecare articol cuprinde biografia carturarului, cu prezentarea in detaliu a activitatii in spatiu romanesc, descrierea si evaluarea operei. Schita cronologica, in care sunt punctate reperele principale ale istoriei intelectualitatii grecesti de la noi, cu accent pe momentul de varf inregistrat in secolul al XVIII-lea, cand iluminismul neoelen a gasit in Tarile Romane una dintre cele mai primitoare vetre de inflorire, ampla bibliografie, materialul cartografic (9 harti) si iconografic (portrete, monumente, facsimile, editii) ofera, alaturi de cele 130 de articole enciclopedice, un instrument de lucru stiintific necesar unor largi categorii de specialisti. Volumul cuprinde 9 harti si 16 pagini de ilustratii color. Lelia Zamani Negustori, negustorasi si negustoreli in vechiul Bucuresti Editura Vremea

Povestile de viata ale negustorilor si negustorasilor bucuresteni, povesti de aventura sau de succes, se impletesc strans cu insasi povestea locului in care au trait si au muncit. Atat despre ei, cunoscuti sau necunoscuti negustori, cat si despre Bucurestii altor vremuri – oras atat de iubit, dar si de hulit totodata, odinioara ca si acum, framantat fara mila de trecerea timpului si de permanente, dar nu totdeauna inspirate transformari – se vorbeste in aceasta carte, care este o parte din lucrarea de doctorat a autoarei. Lelia Zamani, absoventa a Facultatii de Istorie si doctor in Filologie, este muzeograf la Muzeul Municipiului Bucuresti. A mai publicat Bucurestii in sarbatoare, Comert si loisir in Bucuresti, Oameni si locuri in vechiul Bucuresti.

Subiecte #Elena Lazar#Lelia Zamani