Octavian Lazar Cosma
O istorie in cuvinte și imagini
Opera Română din Cluj, vol. I
Editura Charmides, Bistrița
Lansată in cadrul unui eveniment special, ocazionat de reluarea pe scena Operei Naționale din Cluj-Napoca a spectacolului Forța destinului de Verdi, cartea monumentală a muzicianului Octavian Lazăr Cosma, președintele Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România – Opera Română din Cluj, vol. I, perioada 1919-1959 – reprezintă restituirea așteptată și necesară a istoriei in cuvinte și imagini a unei instituții-etalon pentru Clujul cultural și academic. Volumul se deschide cu vorbele lui Sextil Pușcariu, primul rector al Universității Daciei Superioare: “Desigur că Opera din Cluj e, alături de Universitate, una din faptele mari ale generației noastre”. Un fel de a spune că reconstituirea este conștientă de rostul și de solemnitatea gestului său. Acribia cu care autorul s-a apropiat de vastul material documentar, obiectivitatea cu care l-a selectat și ordonat fac din lucrare una din remarcabilele opere din domeniul muzicii apărute la noi in ultimii ani. Cartea consemnează, in succesiunea lor, stagiune după stagiune, detaliile unor fapte remarcabile. Tiberiu Brediceanu are inițiativa inființării Operei și a Teatrului clujean. Constantin Pavel și Zaharia Bârsan le sunt primii directori. Instituția se construiește prin numele mari care i se asociază: Aca de Barbu, Traian Grozăvescu, Jean Athanasiu, Lya Hubic, Petre Ștefănescu-Goangă, Ioan Piso.
Lansată in cadrul unui eveniment special, ocazionat de reluarea pe scena Operei Naționale din Cluj-Napoca a spectacolului Forța destinului de Verdi, cartea monumentală a muzicianului Octavian Lazăr Cosma, președintele Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România – Opera Română din Cluj, vol. I, perioada 1919-1959 – reprezintă restituirea așteptată și necesară a istoriei in cuvinte și imagini a unei instituții-etalon pentru Clujul cultural și academic. Volumul se deschide cu vorbele lui Sextil Pușcariu, primul rector al Universității Daciei Superioare: “Desigur că Opera din Cluj e, alături de Universitate, una din faptele mari ale generației noastre”. Un fel de a spune că reconstituirea este conștientă de rostul și de solemnitatea gestului său. Acribia cu care autorul s-a apropiat de vastul material documentar, obiectivitatea cu care l-a selectat și ordonat fac din lucrare una din remarcabilele opere din domeniul muzicii apărute la noi in ultimii ani. Cartea consemnează, in succesiunea lor, stagiune după stagiune, detaliile unor fapte remarcabile. Tiberiu Brediceanu are inițiativa inființării Operei și a Teatrului clujean. Constantin Pavel și Zaharia Bârsan le sunt primii directori. Instituția se construiește prin numele mari care i se asociază: Aca de Barbu, Traian Grozăvescu, Jean Athanasiu, Lya Hubic, Petre Ștefănescu-Goangă, Ioan Piso.
Autorul apelează la o arhivă impresionantă – documente, afișe, fotografii, statistici – care conferă volumului o valoare istorică și sentimentală deosebită.