Constantin Cublesan – Ion Creanga in constiinta criticii. Editura Tribuna
Autorul trece in revista contributiile critice referitoare la opera lui Ion Creanga din ultima jumatate de secol, incepand cu editiile lui Pompiliu Caraion si Gabriel Dimisianu din 1955, respectiv 1961. Lucrarea respecta cronologia aparitiei volumelor si consemneaza pentru fiecare dintre acestea o fisa analitica in care este relevata contributia originala a autorilor in contextul exegezelor critice privind opera lui Creanga si sesizeaza nuantat punctele nevralgice ale analizelor generate de contextul cultural specific in care au fost scrise.
Norman Manea – Intoarcerea huliganului. Editura Polirom
Este o carte de memorii, dar si, cum s-a spus, impotriva memoriei. Istorie, reflectie filosofica, viziune asupra lumii, calatorie in interiorul sufletului omenesc, un roman cu puternice accente politice. Naratiunea este divizata in trei mari secvente, nu respecta ordinea cronologica. Primele doua sunt despartite de cea de-a treia prin capitolul “Anamneza”. Temele esentiale – holocaust, comunism, exil. Editia a doua. Postfata de Matei Calinescu, care scrie: “O carte grava si complexa, cea mai buna de pana acum a lui Norman Manea”. De altfel, a primit numeroase premii, intre care si Premiul Medicis pe anul 2006.
Ingo Schulze – 33 de clipe de fericire. Din insemnarile aventuroase ale germanilor in Piter. Editura Paralela 45
Tanar autor german, Ingo Schulze s-a nascut si a studiat in RDG. In 1993 a fost trimis pentru jumatate de an ca jurnalist la St. Petersburg. Experienta de corespondent este prelucrata in aceasta carte ce reuneste 33 de episoade narative independente, prezentate ca insemnari ale unui german pe nume Hoffmann, care se intalneste intamplator cu o nemtoaica intr-un tren cu destinatia St. Petersburg (aici Piter). Dupa o noapte de dragoste, Hoffmann dispare, lasand in urma doar servieta cu naratiuni. Traducere de Mircea Dragoman.
Dan C. Mihailescu – Viata literara II. Ianuarie – decembrie 2006. Editura Fundatiei Pro
“Un an de tasare. De cumintire (‘clasicizare’) a junei insurgente literaro-teatrale, epuizare a filoanelor egofictiunii si manierizare a poeticilor neoexpresioniste. De absorbtie institutionala sau drenare redactionala a tinerelor energii, cu abia doua, trei romane de prim-plan, cateva asteptate debuturi editoriale si isprava lexicografica a lui Aurel Sasu care este Dictionarul biografic al literaturii romane.(…) Formula anului imi pare a fi fost ‘rasismul varstei’, folosita de Alex. Stefanescu pentru a rezuma impulsurile gerontofobe ale ‘celor care vin’.” 12 texte aparute initial in revista Idei in dialog.
Rainer Maria Rilke – Povestiri despre Bunul Dumnezeu. Editura Humanitas
O culegere de povestiri scrisa in timpul unui sejur la Roma in anul 1904. Editorul le prezinta in acest fel: Copiii vor intelege aceste splendide povestiri al caror sens tainic e acoperit de faldurile bogate ale fanteziei. Desi, cu siguranta, nu seamana cu nimic din ce au mai citit sau din ce li s-a mai citit, desi unele sunt de-a dreptul ciudate, iar altele par neterminate. Pentru copii, va fi un joc de-a v-ati ascunselea, in care cel cautat este Dumnezeu. Deoarece “Bunul Dumnezeu este ceva fara de care nu se poate nimic”. Traducere din germana de Mircea Ivanescu.
Nicolae Prelipceanu – Un teatru de alta natura. Editura Cartea Romaneasca
Poetul cultiva “stilistica renuntarii si o anumita teatralitate a abandonului, lasandu-ne sa intelegem ca pe lume n-ar mai fi nimic de adaugat, poate doar ‘un salut fugar sau o plecaciune in plus'” (Eugen Negrici). Tulburatoare versuri confirma diagnosticul: “nu numai asii/ valetii si popii/ nu numai damele/ din tinerete/ au fost un joc/ vreun pocher/ de vara/ cu Mazilescu/ si cu Ermil// cartile tale/ inchizandu-se/ peste tot/ ce-ai trait/ necastigatoare/ vei vedea// ai mizat ai pierdut/ dintr-un unghi/ mi se spune/ cartea de joc/ poezie/ indeplineste/ cu brio/ rolul cutitului/ de ghilotina/ adio” (Adio la 60).