Irina Petraș

Oglinda și drumul

Prozatori contemporani

Editura Cartea românească


Volumul „ inventariaza semnalmente specifice prozei romanesti postdecembriste, dar si continuitati identificabile cu cele doua mari perioade din trecutul recent: interbelica si comunista. Cartile a peste o suta de prozatori sunt, mai intâi, martore ale dosarului despre starea prozei. Panoramarile din prima sectiune survoleaza marile teme la zi: relatia istorie-fictiune si formele sale de manifestare, destinul personajului literar in era micsorarii omului, eroticul si thanaticul – revolutii si tabuuri, lectura confidentiala, fragmentul si defragmentarea. In cea de-a doua sectiune, prozatorii sunt convocati in schite de portret cu pledoarii individuale. Oricate asemanari s-ar contabiliza si oricite chenare s-ar inventa, pâna la urma se impune din nou constatarea ca avem de-a face cu singuratati. Nici o oglinda nu e aidoma celeilalte, rasfrângerile sunt de o diversitate care imbogateste imaginea drumului – el, oarecum, unul si acelasi, dar de o constitutie imposibil de apropriat altfel decât prin varietatea tulburatoare a oglindirilor.”

Dan C. Mihăilescu

Castelul, biblioteca, pușcăria

Trei vămi ale feminității exemplare

Editura Humanitas

După antologia din urmă cu câțiva ani „De la coroana regală la Cercul Polar”, în care erau cuprinse fragmente din trei tipuri de scrieri memorialistice feminine (tipul castelan, tipul țărănesc și tipul erudit, adică Regina Maria, Maria Cantacuzino-Enescu, Zoe Cămărășescu, Cella Delavrancea, Alice Voinescu, Jeni Acterian, Pia Pillat, Cornelia Pillat, Annie Bentoiu, Ecaterina Bălăcioiu Lovinescu, Lena Constante, Adriana Georgescu, Oana Orlea, Anița Nandriș), iată că apare și un volum de glose la acele texte. „Într-o Românie (și-o lume) a deriziunii, mârlăniei și pustiitorului relativism postmodern, iată că avem cui ne pleca frunțile, cuminte și recunoscător, cu buna-cuviință datorată celor care ne pot fi (ar trebui să ne fie) oricând modele de viață…“

Varujan Vosganian

Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri

Editura Polirom

Șase povestiri – „La Judecata de Apoi a statuilor”, „Iacob, fiul lui Zevedei”, „Când lumea era întreagă”, „Legătura de leuștean”, „Dincolo de lumea de dincolo” și cea care dă titlul volumului. „Este inițierea – afirmă editorii – în realismul magic al unei Cărți a șoaptelor a poporului român.  Cele șase povestiri ale volumului vorbesc despre neliniștile, căutarile și incertitudinile noastre, despre atâtea traume încă nevindecate. Jocul celor o suta de frunze ne previne că, dacă memoria, ca stare de luciditate, nu se regăsește în prezentul și chiar în viitorul nostru, viitorul nu va fi decât o reîntoarcere în trecut.”

Almanah Anticipația 2013

Editura Nemira

Cu mare întârziere semnalăm acest Almanah care poate mulțumi orice cititor exigent și doritor să afle cât mai multe despre domeniu. Se deschide cu un editorial despre „aventura numită Anticipația”, semnat de Alexandru Mironov, continuă cu un interesant text despre istoria Anticipației, semnat de Mircea Opriță, după care urmează texte admirabile grupate în rubrici diverse: retroAnticipația, anchetă, frontiere, personalități românești, avanpremiere, mozaic ș.a. Colaborează cei mai buni scriitori science fiction din România și, firește, sunt semnalate cele mai bune texte apărute în lume în ultimii ani.

Ramon Lull

Cartea contemplării lui Dumnezeu

Editura Meronia

Selecție texte și introducere – Josep E. Rubio Albarracin. Traducere din limba catalană și tabel cronologic – Jana Balacciu Matei. Din opera vastă a celui mai cunoscut autor catalan (280 de titluri!), care a trăit în secolul al XIII-lea, apare încă un volum în colecția „Biblioteca de Cultură Catalană”, după „Cartea păgânului și a celor trei înțelepți” și „Blaquerna”. „Cartea contemplării” este opera în care Llul și-a expus pentru prima oară bazele metodei sale, în care toate elementele esențiale ale sistemului său sunt prezente.

Bogdan Hrib

3+1

Editura Tritonic

Volumul are un enorm subtitu: „Adică 4 povești despre două personaje principale, dintre care una cu un detectiv, Tudor Stamatopol și trei cu băiatul bun la toate, Stelian Munteanu. Atât.” În rest, doar dispariții, biciclete, pistoale și cărți, fete frumoase și bărbați hotărâți. „De ce povești? Pentru că m-am lenevit. Cu poveștile e mai ușor. Ideile roiau undeva în cap. Sunt povești scurte, de citit seara înainte de culcare, când somnul e aproape. Sunt vesele, sunt triste.”