Intr-o colectie de buzunar a Editurii Pandora-M intitulata Cartile Pandorei, in care pana acum au aparut carti ciudate, daca nu stranii, povesti demonice si texte celebre erotice, s-au strecurat si cateva volumase de proverbe (Cartile Pandorei – maxima; de ce “maxima”? Un mister pe care semnatarul acestor randuri n-a reusit sa-l descifreze).
Cartile Pandorei si-a propus sa reuneasca titluri de proza clasica. Au aparut pana acum Casanova, Nu am uitat-o; Sade, Ernestine; Sade, Incestul; Anonymous, Camera galbena (un text reprezentativ din erotica victoriana engleza de la sfarsitul sec. al XIX-lea); Tolstoi, Sonata Kreuzer; Tolstoi, Parintele Serghi; Apollinaire, Cox-City; Povesti demonice. Ceea ce au in comun aceste titluri este ca sunt scrise de autori clasici sau clasicizati – prea putin pentru a justifica o colectie. Pe ultima coperta sunt mentionate genurile reunite, destul de diverse: erotic, suspans, mister etc. Intre ele, si “diviziunea” Maxima – reunind proverbe, aforisme, cugetari grupate tematic.
Cele cinci titluri aparute pana acum sunt: Dragostea ce arde ca un foc; Cartea prostului, cartea inteleptului; Dragostea, gelozia, ura; Femeia, barbatul si amantul; Cartea bogatului, cartea saracului. In curs de aparitie: Minciuna si adevarul; Lenesul – harnicul; Hotul – pagubasul. Toate sunt culegeri de proverbe, maxime, cugetari si reflectii alese de Ion Marculescu (acestuia i s-a alaturat Ghiocela Pavelescu pentru volumele Dragostea ce arde… si Dragostea, gelozia..). Niciodata – spune acesta – nu putem fi de ajuns de recunoscatori celor care,
de-a lungul mileniilor, si-au adus masura la imbogatirea oceanului de intelepciune al proverbeler, maximelor si zicatorilor din care, cu umilinta si recunostinta, desprindem o particica in filele acestei (acestor) carti. Proverbele si maximele sunt alese dintre proverbele populare romanesti sau ale altor popoare, dar si din texte culte, ale unor oameni de litere sau filosofi recunoscuti pentru spiritul si intelepciunea lor. Sute de sentinte ar putea fi citate pentru aproape fiecare actiune zilnica a noastra, a tuturor. Intr-o lume care se indeparteaza, pare-se, pe zi ce trece, de intelepciune, carticelele care amintesc invataturi vechi verificate de un sir de generatii nu pot fi decat de salutat. Fireste, cu conditia sa mai fie si citite.