Bookfest 2013 confirmă tendința ultimului deceniu de afirmare a scriitoarelor, ele câștigă premii literare mari, cuceresc cititorii și intră în topurile de carte ale vânzărilor sus de tot, pe primele locuri. Dincolo de prestigiul marilor edituri, de politici eficiente de promovare și de prezența scriitorilor care și-au lansat cărțile traduse în limba română, fie în zilele târgului, fie înainte, merită văzute cărțile cele mai bine vândute.
În topul Editurii Humanitas fiction, pe primul loc se situează Isabel Allende, cu ultimul roman, „Caietul Mayei”, publicat în 2011, apărut chiar înainte de târg, tradus de Cornelia Rădulescu. De altfel, scriitoarea beneficiază de o serie de autor, foarte iubită, cu reeditări frecvente ale cărților, începând cu romanul ce a consacrat-o – „Casa spiritelor”, ca și de fidelitatea aceleiași traducătoare.
Pe al treilea loc: Kate Morton, cu „Orele îndepărtate”, al treilea roman al scriitoarei, după „Casa de la Riverton” și „Grădina uitată”, toate traduse de Sânziana Dragoș, toate apărute în Raftul Denisei. Ambele scriitoare au deja publicul fidel, cărțile se bucură de orizont de așteptare prietenos, de traduceri de foarte bună calitate. Între ele, se plasează „Cele șapte vieți ale lui Felix K.” de Jan Koneffke (traducere de Ana Popa), roman picaresc, cu acțiunea plasată în România interbelică, probabil revelația literaturii de limbă germană, oferite de cele trei țări invitate.
Topul Editurii Polirom aduce aduce surpriza cea mare, pe care o așteptam de ani buni: „Provizorat” de Gabriela Adameșteanu (bestseller al Editurii Gallimard la Salon du livre de la Paris din primăvara acestui an, când România a fost țara invitat de onoare), ajuns la a treia ediție, în colecția Top 10Ă, s-a plasat pe locul al treilea. Toate cărțile Gabrielei Adameșteanu se vând foarte bine, dovadă reeditările, dar poziția ocupată dovedește acum atenția și receptivitatea publicului față de romanul cel mai nou al autoarei.
Îi urmează două scriitoare străine: Zadie Smith, al cărei roman „Nord-Vest” (traducere de Casiana Ioniță) a fost deja nominalizat pe listele lungi și scurte ale marilor premii din spațiul literar de limbă engleză și era așteptat, Elif Shafak, neobișnuita scriitoare din Turcia, al cărei roman recent apărut – „Onoare” (traducere de Ada Tanasă) a provocat elogii peste elogii din partea criticii. Elif Shafak impresionează și cu faptul că absoarbe în fiecare carte evenimente istorice ori tradiții culturale incitante, de la genocidul armean la sufism, de la drama intrării într-o civilizație diferită la codul unei lumi străvechi.
Și aici, în fața celor trei scriitoare care au ocupat locurile 3-4-5 în topul vânzărilor, se află tot un autor de limbă germană, Cătălin Dorian Florescu, care trăiește în Elveția, după ce a părăsit România, iar romanul recent – „Jacob se hotărăște să iubească” (traducere de Mariana Bărbulescu) și-a adjudecat un premiu important.
La Editura Cartea Românească, pe primul loc s-a situat o scriitoare, aflată la al doilea roman: „Kinderland” de Liliana Corobca.
Și Editura Trei are în topul vânzărilor din zona ficțiunii o scriitoare, pe locul 2, Gillian Flynn, cu „Fata dispărută” (traducere de Bogdan Perdivară), thrillerul anului 2012 în rețelele marilor librării.
Și, parcă pentru a echilibra balanța prezent – trecut, colecția Jane Austen se situează pe locul al doilea în topul Editurii Adevărul.
Dincolo de cifre și poziții în top, cred că merită observate câteva lucruri. Toate autoarele intrate în topuri nu sunt la prima carte, cititorii le cunosc, le-au remarcat și le urmăresc evoluția. Majoritatea cărților cerute de public depășesc 300 de pagini, unele ating 500 sau chiar 600 de pagini. Reiese de aici existența unui public avizat, fapt meritoriu, în situația în care la noi nu există o politică de stat, ca în Franța ori Germania, urmărind formarea și cultivarea gustului pentru lectură.