Teodor V. Păcățian
Cartea de aur sau luptele politice-naționale ale românilor sub coroana ungară
Editura Casa Cărții de Știință
Cu doi ani înaintea centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, editura clujeană Casa Cărții de Știință anunță un proiect editorial de anvergură prin care va omagia evenimentul: ediția facsimilată a lucrării lui Teodor V. Păcățian „Cartea de aur sau luptele politice-naționale ale românilor sub coroana ungară”, apărută la Sibiu, în opt volume, între anii 1902-1915. Au trecut de atunci doar o sută de ani, dar nimeni nu-și mai amintește de acest mare patriot român, care, la publicarea lucrării sale, a avut de suferit persecuții din partea autorităților vremii, dar s-a bucurat și de simpatia opiniei publice românești. O succintă rememorare a biografiei sale mi se pare, în aceste condiții, absolut necesară.
Ziarist și poet, Păcățian s-a născut în 1852 în zona Aradului, într-o familie de intelectuali – tatăl, Vasile Păcățian, era învățător. A urmat gimnaziul german din Lugoj și liceul din Arad. Se dedică publicisticii și literaturii, debutând în 1872 în revista „Familia”. În 1885, întemeiază la Timișoara săptămânalul „Timișana”. Ulterior, ajunge redactor șef al „Tribunei” din Sibiu. Între 1900-1917 este directorul „Telegrafului român”, iar în 1919 fondează și redactează „Gazeta oficială” a Transilvaniei.
Teodor Păcățian a devenit cunoscut publicului român după publicarea operei sale principale: culegerea de documente parlamentare ale românilor ardeleni, în opt volume, intitulată „Cartea de aur sau luptele politice naționale ale românilor de sub coroana ungară”. Păcățian a murit în 1941, la Sibiu.
Activitatea sa în slujba libertății și unității naționale a românilor i-a adus, înainte de 1918, șapte procese de presă (soldate cu închisoare și amenzi). Păcățian a fost acuzat că ar fi comis patru delicte: „provocare la nesupunere în contra legii; ațâțare în contra națiunei maghiare; atacarea puterei obligatoare a legii și revoltarea contra legăturei dintre țările care compun statul maghiar.” Avocatul său, lugojeanul Coriolan Brediceanu, și-a construit pledoaria apărării pe ideea că jurații nu au competența să judece o chestiune care ține de știință și de istorie și că, prin persecuție, tribunalul nu poate obține niciun rezultat. În final, Păcățian a fost condamnat la 8 luni de închisoare, 500 de coroane amendă și distrugerea totală a primei ediții a cărții (reproducem alăturat prima pagină a Actului de acusare, document ce este inclus în sumarul actualei ediții). Din fericire, câteva exemplare au scăpat vigilenței autorităților, astfel încât ne aflăm acum în situația fericită de a avea la dispoziție textul original facsimilat.
Poziția aspră a oficialităților a fost determinată de fermitatea cu care autorul proclama, în acel moment istoric, în care dualismul austro-ungar se afla într-un moment de vârf al afirmării sale, drepturile poporului român. După Memorandiști, o nouă voce se ridica întru restabilirea adevărului istoric ignorat. Iar acea voce trebuia împiedicată să vorbească… Iată cum definea autorul, în prefața amplei lucrări, scopul acesteia.: „…s’a născut în decursul lungilor ani datorința de a ne apăra și limba, ear’ prin ea naționalitatea, pentru că legea și limba sunt lucruri nedespărțite la poporul român. Astfel am intrat apoi tot mai adânc în lupte politice-naționale, până ce am ajuns să ne precizăm aspirațiunile naționale într-un program politic-național, pentru care luptăm astăzi și în a cărui realisare credem a pute afla garanțiile cele mai bune, nu numai pentru esistența, ci și pentru înaintarea, pe toate terenele, a poporului român din patria aceasta. Espunerea faselor prin care au trecut luptele noastre politice-naționale din trecut este scopul acestei cărți.”
Sumarul volumelor urmărește pas cu pas „fasele” acestor înfruntări seculare. Primul capitol, „Înainte de redeșteptare”, analizează destinul bisericii române sub principii calvini, consecințele Diplomei Leopoldine, relațiile împăratului Iosif al II-lea cu românii, Supplex Libellus Valachorum, pentru a se încheia cu o evaluare a „întăririi maghiarismului” în epocă. Cel de al doilea capitol „Anii redeșteptării (1848-1849) ” evaluează consecințele sociale ale Revoluției franceze în Europa, insistând asupra mișcării popoarelor din Austria (croații, slovacii, sârbii) și focalizând analiza asupra mișcării românilor. Câteva din principalele momente istorice beneficiază de o analiză detaliată: Simeon Bărnuțiu, Adunarea dela dumineca Tomii, Adunarea dela Pesta, Adunarea dela Lugoj, Dieta din Cluj, Deputația română la Monarchul, Deschiderea dietei ungare, Acțiunea lui Kossuth, Apel la popularitatea lui Șaguna, Adunarea națională dela Sibiu, Constituția din 4 Martie (1849), Ultima representațiune a delegațiunei române, Memorandul lui Șaguna.
Capitolul trei, intitulat “ Sub absolutism”, are în vedere perioada 1850 – 1859. Următoarele, din al doilea volum al lucrării, trec în revistă evenimentele politice ale anilor 1860 – 1863.
Încerc să desprind un leit-motiv al pledoariei incandescente, dar argumentate a scriitorului – patriot. Încerc să înțeleg motivul pentru care reacția autorităților a fost atât de dură. L-am găsit tot în prefața lucrării distruse în 1902. Scrie Păcățian: „Adevărul e, deci, că aici este leagănul nostru ca popor român. Aici eram dintru început, prin urmare și atunci când au venit Maghiarii în țeară și de aici s’au resfirat strămoșii noștri prin toate părțile și în toate țările în cari se află astăzi neam românesc. Aici e trupina națiunii române, trupină frumoasă și sănătoasă, cu multe ramuri verzi, pline de vieață și gata a o apăra când singură nu se va mai pute apăra !”
Academia Română a recunoscut meritele autorului și l-a premiat pentru volumele I și II ale „Cărții de aur” în anul 1904 cu 1.300 lei din Premiul Adamachi, iar în anul 1929 i-a acordat Premiul Dr. A. Cosma în valoare de 100.000 lei.
„Cartea de aur” face parte din colecția editurii Casa Cărții de Știință, intitulată Biblioteca valorilor transilvane, coordonată de Acad. Ioan Aurel Pop, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Primele două volume au fost lansate la Târgul de carte Gaudeamus de la Cluj-Napoca. Următoarele șase urmează să apară până la sărbătoarea Marii Uniri.