Realismul magic continuă să ademenească pe cititorii de la noi cu alte ținuturi fermecate, ivite pe hărțile ficțiunii. După creatori uriași, ca Juan Rulfo și Gabriel Garcia Marquez, a venit rândul scriitoarelor să cucerească publicul larg.
Șirul l-a deschis Isabel Allende, căreia Editura Humanitas fiction i-a dedicat o serie de autor. Aceeași editură lansează incă o scriitoare din aceeași familie spirituală: Daina Chaviano (născută in Cuba, stabilită de mulți ani la Miami), cu romanul “Insula iubirilor nesfârșite”* apărut in 2006, ajuns deja la șase ediții in spaniolă și tradus in douăzeci de țări.
Unde aș situa acest roman? Aproape atât de “Casa spiritelor” de Isabel Allende, cât și de “Umbra vântului” de Carlos Ruiz Zafon: toate aparțin fantasticului, ce revine spectaculos in secolul XXI. Daina Chavaino scrie povestea unei jurnaliste cubaneze, cu sufletul pustiit de singurătate și dor, pornită să investigheze un subiect straniu: casa-fantomă ce bântuie prin Miami. Cecilia iși face investigația la lumina zilei, dar curând se trezește acaparată de intâlnirile nocturne din colțul unui bar cu Amalia, o bătrână ciudată care ii spune trei povești de iubire incepute in locuri diferite ale lumii.
Prin intermediul lor se recuperează cele trei origini ale cubanezilor și o istorie in care se topesc moșteniri diferite: spanioli veniți in insulă, valuri de chinezi și sclavii negri aduși din Africa, purtând cu ei credințe religioase și practici magice, mentalități și gastronomii, muzică și dansuri, toate dând naștere unei culturi noi, de o pasionalitate unică. Poveștile de dragoste se intrepătrund cu drama din prezent: exilații au părăsit Cuba, dar o târăsc cu ei pretutindeni, intr-un amestec de atașament dureros pentru insula pierdută și de ură viscerală față de regimul lui Fidel Castro.
Iar poveștile spuse de Amalia in intunericul unui bar, coboară in timp la momentul când destine feminine deapănă firul intâmplării: o tânără și frumoasă chinezoaică se sinucide la Canton, in 1919, blestemul alungă o familie dintr-un sat spaniol de munte in 1886, iar o sclava neagră este vândută in 1876, ajungând pe o plantație din Havana. Istoriile celor trei familii se tot impletesc, pe parcursul a trei generații, intr-un oraș fabulos, vechea Havana. Și in paralel cu acest puzzle mișcător, vede legătura secreta intre date și locuri marcând aparițiile casei-fantomă.
Poveștile auzite de Cecilia traversează mai mult de un secol, cuprinzând evenimente care au zguduit istoria, de la eliberarea negrilor din sclavie la revoluția cubaneză și regimul lui Fidel Castro. Tot prin povești se topește granița dintre cele două orașe, o Havană magică și un Miami plin de secrete, intre lumea vizibilă (cu prietenii și iubiri, cu slujbe și griji) și alta invizibilă (cu spiriduși terorizând femei la toate vârstele, cu peștera unde și-au aflat refugiul zeii bătrâni, cu digul de unde se pot zări interferând trecutul și viitorul).
Daina Chaviano scrie un roman acaparator, care te ține cu sufletul la gură de la prima la ultima pagină. Havana cu vrăjile și misterele ei concurează Barcelona magică a lui Carlos Ruiz Zafon, iar casa-fantomă imblânzește și mai mult cronotopul reinventat strălucit de Isabel Allende. Ficțiunea magică nu ascunde romanul politic: clarvăzătoare, ghicitoare și vrăjitoare fac casă bună cu bărbați inzestrați cu simțul aventurii și al libertății. Și peste tot domnește muzica: fiecare episod și personaj are tema lui muzicală, cu versuri din cântece cubaneze, cu frânturi puse ca titluri de capitole. Amețitor roman, demonic și angelic in același timp!
*) Daina Chaviano, “Insula iubirilor nesfârșite”, traducere de Ana Maria Tamaș, Editura Humanitas fiction, colecția “Raftul Denisei”.
Elisabeta Lăsconi, eseist și critic literar. Absolventă a filologiei bucureștene (1980), doctorat susținut in 1998 cu o teză despre Sorin Titel, publicată in două cărți (“Oglinda lucioasă, oglinda aburită”, Ed. Amarcord, 2000; “Sorin Titel, Ciclul bănățean”, Ed. Univers, 2000).
Colaborări la revistele Adevărul literar și artistic, Caiete Critice, Cultura, România literară, Viața Românească.