Pentru ca a lucrat cu profilare de tabla “toata viata”, Neculai Zahiu a pornit in 1992 o afacere de productie a profilelor metalice.
Directorul general al firmei Condem spune ca de mare ajutor, acum opt ani, i-a fost perioada in care a lucrat la Centrala Nuclearo-Electrica de la Cernavoda – unde a fost seful sectiei care distribuia profile metalice pentru citadela atomica: “am invatat de ce utilaje si materie prima este nevoie si mai ales cum sa-ti educi oamenii pentru a face fata unei investitii de performanta si risc”.
Cu acest background, in toamna lui 1992 s-a decis ca, ramanand in bransa, sa isi schimbe statutul, devenind manager de companie privata.
I-a trebuit cam patru ani sa puna in rodaj si apoi pe picioare afacerea. Ar fi mers fara dureri de cap daca in 1997 mai marii momentului din industrie nu ar fi decis ca Romania produce prea multa energie si sa inghete programul de investitii de la CNE.
Zahiu spune ca atunci afacerea sa a fost foarte afectata, activitatea Condem fiind “profilata” ca o “manusa” pentru necesitatile centralei. ai-a luat insa revansa in noiembrie 2000, cand a participat la licitatiile pentru desemnarea furnizorilor pentru CNE si a castigat.
De la atomi la case
La momentul critic 1997, nu a stat cu mainile in san si a decis sa se reprofileze, orientandu-se catre alte piete: “Am crezut ca investitia mi se duce pe apa sambetei atunci cand am aflat ca in Romania nu prea mai este nevoie de energie”.
Pentru ca dispunea de utilaje flexibile, care cu mici modificari puteau fi adaptate, a ales piata constructiilor. Treptat, a devenit producatorul unic de structuri metalice pentru placari uscate (tavane false, pereti de gips-carton, tavane casetate).
Pentru ca nu era destul, cei de la Condem au decis “sa iasa si pe fatada cladirilor”, folosind un sistem, care ulterior a fost brevetat, de fixare a marmurii pe fatade.
Aici, firma a facut “lucrari mari”, spune Zahiu, un obiectiv cu care se mandreste fiind cladirea Allianz din Bucuresti. Un pas mai departe a fost brevetarea unui sistem de placare a exterioarelor cu aluminiu, cel mai semnificativ exemplu de punere in practica a acestei tehnologii fiind Hotelul Nord din Capitala.
Reorientarea catre piata constructiilor s-a dovedit a fi inspirata, asa ca afacerea s-a extins. Cum era nevoie de mai mult spatiu, in 1999 Condem a solicitat Fondului Proprietatii de Stat inchirierea unor spatii care apartineau societatii Electrotehnica.
Se pare insa ca dupa “cosmarul energetic” prin care a trecut Condem in 1997, cand a fost nevoita sa o ia de la capat, firma a trebuit sa treaca si prin “cosmarul FPS”.
Zahiu spune ca a investit sapte miliarde de lei in spatiul de la Electrotehnica, dar cand a vrut sa cumpere de la FPS halele, au inceput sicanele: “FPS-ul si-a cam batut joc de noi; ba ne oprea curentul, ba ne oprea aerul si, in final, dupa multe pertractari si pretentii exagerate din partea lor, am reusit sa cumparam spatiul de la Electrotehnica cu pretul pe care l-a dat Kvaerner pe IMGB”.
Din aceasta cauza, Zahiu considera ca anul trecut a fost “mizerabil”, singura raza de lumina fiind castigarea licitatiei pentru Cernavoda.
Situatia a fost diferita in primele patru luni ale acestui an, cand contractul “nuclear” a facut motoarele sa mearga in viteza, desi contractele din constructii au inceput sa stagneze.
Cu speranta ca in 2001 ordonatorii de credite isi vor indrepta atentia catre “producatorii romani de calitate”, Neculai Zahiu vrea sa isi dubleze cifra de afaceri: sapte milioane de dolari, comparativ cu 3,5 milioane de dolari anul trecut.
De altfel, spune el, in 2000 cifra de afaceri ar fi fost mai consistenta daca orientarea predominanta in piata nu ar fi fost catre importurile de materiale, in detrimentul productiei interne.
Romanii i-au invatat pe straini sa pacaleasca statul
In ce priveste clientii Condem, ei alcatuiesc o comunitate fidela, crede managerul companiei: “Cei care iau marfa de la noi raman clienti permanenti – problema este ca lor li s-a diminuat piata”.
Zahiu nu se fereste sa spuna ca ponderea activitatii acestei companii private, la momentul actual, ramane in investitiile promovate de catre stat: “investitiile private au avut o ascensiune evidenta pana in 1997, dupa care au scazut.
Pana sa se convinga, din nou, strainii ca este bine sa investeasca in Romania va mai trece ceva vreme. Asa ca, pentru noi, obiectivele prioritare raman CNE si locuintele sociale”.
Managerul de la Condem crede ca, daca un producator privat a ales sa se implice in programe guvernamentale, una dintre conditiile de conduita este “sa nu se vaite de piata”.
Daca esti bine organizat, faci lucruri de calitate si la preturi competitive, vine piata la tine. Problema cu preturile este insa mai delicata: “aici este vorba de concurenta neloiala – romanii i-au invatat pe straini sa pacaleasca statul, iar eu ma trezesc in postura ingrata ca nu pot oferi pietei un pret mai mic decat cel al materiei prime”.
In calitate de manager care conduce o afacere cu vechime si nu lipsita de momente tensionate, directorul de la Condem mai are inca suparari. “Practic se mentin aceleasi grupuri de interese in care nu ai acces, pentru ca, daca nu ai fost cu ei, nu poti sa intri, oricat de bun ai fi”.
Daca spre asemenea grupuri drumul pare a fi inchis, in schimb, in ce ii priveste pe ordonatorii de credite, ar fi o cale de convingere: “pe ei ii pot rezolva in mod agresiv – merg, stau la usa lor cu produsele mele, care sunt cele mai bune si ii intreb de ce nu le cumpara”.
Totusi cea mai mare speranta pentru perspectivele Condem sunt investitorii straini. “Ne-au descoperit pe Internet. Ei nu au nevoie de spagi, de comisioane si vor sa isi investeasca banii in calitate, promptitudine, pret convenabil”.
Pana sa vina americanii sau altii, Condem ramane cu casa si cu atomul. Mai ales cu locuintele de la ANL: “participarea la construirea de case, in cadrul programelor Agentiei Nationale pentru Locuinte, nu presupune inlocuirea unor constructori cu cei de la Condem.
Noi suntem producatori de profile, iar echipa care s-ar forma ar fi cam asa: ei sunt constructorii, iar noi – furnizorii lor”. Zahiu spune ca aici noutatea ar fi profilele de exterior – “ca la hotelul Mara”.
Nu se poate spune ca in aceasta privinta oamenii de la Condem au reinventat roata: se foloseste o structura de rezistenta clasica, iar in loc de caramida si BCA se introduc profile usoare speciale. Tehnologia este preluata de la constructorii americani si canadieni.
Pretul unui metru patrat de casa facuta dupa tehnologia folosita de Condem este de 150-200 dolari, spre deosebire de metrul patrat in tehnologia clasica, pe baza de beton, care costa 300-500 de dolari.
Stresul care se duce pe coardele vocale
Neculai Zahiu conduce o firma cu 300 de angajati (250 cu carte de munca, 50 de colaboratori, care vor deveni si ei salariati permanenti dupa o perioada de proba). Incepe programul la 8 dimineata sau mai devreme si il termina “atunci cand se poate”.
Condem avea, la sfarsitul lui 1999, un capital social de 4,4 milioane de dolari, iar cifra de afaceri a crescut progresiv: 1,1 milioane de dolari in 1997, 1,7 milioane de dolari in 1999 si 3,5 milioane de dolari in 2000.
Printre clientii semnificativi ai Condem se afla Aedificia Carpati, Nuclearelectrica, fabricile de bere Tuborg, Efes si Miercurea-Ciuc, Mobifon si MobilRom, Philip Morris, Coca-Cola, Energomontaj, BogArt.
Dincolo de aceasta carte de vizita se afla perseverenta si sacrificii. Zahiu isi aduce aminte ca, in razboiul cu FPS, era sa ramana la propriu fara glas, pentru ca tot stresul “i s-a dus pe coardele vocale”.
Acum are un alt razboi: cel cu importatorii de materiale de constructii. Nu este o confruntare personala, ci aceea in care sunt, de fapt, angrenati cei mai multi dintre producatorii autohtoni: “Pentru mine este bine sa intru pe o piata noua.
N-o fac in mod special din motive pecuniare, ci din placerea de a invinge un importator. Vreau sa se intample ca, intr-o buna zi, acei importatori care stiu sa vanda de minune produsele pe care le fac altii, dar pe care le pot oferi si eu, sa ajunga sa le vanda pe ale mele”.
Daca nu va reusi sa-i transforme pe importatori in distribuitori Condem, Zahiu este decis sa-i concureze la desfacere: “Voi face o firma de marketing serioasa. I-as prefera insa pe ei, pentru ca stiu sa vanda”.
Viitorul, dupa “profilul” Condem, se vede cam asa: fara marfuri de import la preturi de dumping, fara pretextul ca s-ar supara cineva daca s-ar incuraja productia autohtona, cu legi stimulative pentru producatorii interni (“nu pentru stat degeaba, ci pentru sanse egale in competitie”), cu preturi de referinta ale produselor din codul vamal care sa fie respectate. ai cu un viitor grup de firme Condem organizate pe sistemul centrelor de profit.
Home, sweet home
Inginerii si arhitectii de la Condem au realizat, recent, un proiect de cercetare pentru construirea de locuinte sociale dupa o tehnologie speciala, in incercarea de a gasi o solutie rezonabila din punct de vedere financiar cererii de locuinte de pe piata autohtona, evaluata la peste 2,8 milioane de unitati de locuit.
Tehnologia de executie Condem inseamna, in esenta, constructia de locuinte individuale, cu pret redus, care sa acopere cerintele de confort mediu. Construirea acestor locuinte este abordata in ideea realizarii unui numar mare de unitati pe o suprafata redusa de teren.
Spre deosebire de constructiile de beton sau zidarie portanta, structura propusa de aceasta tehnologie este usoara, disparand incarcaturile din zidurile exterioare si planseele de beton. Timpul de executie este redus, pentru ca panourile de profile metalice vin pe santier gata confectionate sau necesita doar operatiuni de insurubare-bulonare.
In practica, tehnologia Condem presupune realizarea de pereti exteriori sandwich, cu profile de tip Condem, termoizolati cu vata minerala si hidroizolati cu panouri multistrat, care reprezinta in acelasi timp si finisajul exterior. In interior, peretii sunt placati cu panouri de gips-carton si zugraviti cu vopseluri lavabile. Procesul tehnologic poate fi condus manual sau pe computer.
Printre avantajele acestei tehnologii se afla usurinta in montare-demontare, durabilitatea mare in timp, protectia la foc, influenta minima a variatiilor de temperatura, comportarea dinamica buna la vibratii si miscari tectonice. Acest mod de constructie este inspirat de o tehnica noua, folosita frecvent in strainatate, dar foarte putin in Romania.
Autorii proiectului spun ca locuintele respective, la care se pot atasa spatii acoperite pentru masini sau garaj propriu, pot defini un viitor sistem de locuire “traditional romanesc”, pentru ca populatia prefera locuinte la nivelul solului, pe un mic teren amenajat, in locul blocului de locuinte si al inconvenientelor aferente acestuia.
Dupa mai multi responsabili guvernamentali, inclusiv seful Executivului, locuintele usoare, bazate pe structuri de metal, ar putea relansa constructia de locuinte in Romania. Tehnologiile aplicate in prezent sunt costisitoare si cu o perioada de finalizare de 1-2 ani. Constructiile bazate pe structuri de metal, in schimb, permit finalizarea unei lucrari de 100 mp in 10-15 zile.
Desi necesarul de locuinte in Romania este de aproximativ 3 milioane, in acest an vor fi incepute lucrarile la doar 10.000 de locuinte individuale si circa 38.000 de locuinte pentru tineri, conform programelor guvernamentale.