O matrice
…a evoluției caselor a fost, fără îndoială, „strada”, în formele și cu denumirile pe care le-a avut de-a lungul vremii: ulițe (nume pomenit și de Caragiale în „O noapte furtunoasă”), poduri (cel mai important fiind cel al Mogoșoaiei), căi (cu nume istorice și patriotice), splaiuri (al Dâmboviței), bulevarde (cel dintâi fiind amintit tot de Caragiale).
Un ghid al caselor vechi
În alcătuirea inventarului acestor imobile de locuit au fost avute în vedere nu numai cele înscrise în „Lista monumentelor istorice”, ci și altele, identificate în izvoare documentare sau prin investigații proprii. Este posibil ca, în intervalul de timp trecut de la întocmirea acestui inventar, unele imobile să fi dispărut datorită demolărilor. S-a avut în vedere intervalul de timp din secolul al XVIII-lea până la începutul secolului XX.
– Sec. al XVIII-lea
Palatul Doamnei Păuna (Palatului Doamnei și al Coconilor), construit de domnitorul Ștefan Cantacuzino, în perioada 1714-1716, în spatele Curții domnești, intrarea pe strada Soarelui; Casa Melik, azi Muzeul Theodor Pallady, str. Spătarului 22, 1760; Casa Voina, Calea Șerban Vodă 33, 1790-1800; Metocul de pe Strada Popa Rusu 21.
– Prima jumătate a sec. al XIX-lea
Casa de târgoveț, str. Bocsa 7, 1815; Casa Florescu – Manu, Calea Victoriei 192, 1843; Casa Capșa, Calea Victoriei 36, 1848; Locuința cu prăvălie, str. Colței 8, 1848 ; Casa de târgoveț, str. Teleajen 15, 1850.
– 1850-1900
Curtea Sticlarilor, str. Șelari nr. 9, 1857; Casa de târgoveț, str. Orzari 63, 1859; Casa Eliad, bd. Mircea Vodă, 1863; Casa Str. Colței 20, cca 1865; Casa Hristu, Calea Victoriei 129, 1871; Casa Ortansa Paciurea, str. Viitorului 94, 1878; Casa str. Doamnei 23, 1884; Fosta Legație austro-ungară, str. Dobrescu I. Dem 7 -11, 1884; Casa Th. Georgescu, Calea Grivitei 55-57, 1884; Casa Nenciu, Calea Victoriei 194, 1886; Casa Calea Griviței 59, 1887; Casele Bacaloglu, str. Popa Soare 1 bis, 1887; Casa Monteoru, Calea Victoriei 115, 1887; Fostele case I. Văcărescu – Prager, Calea Victoriei 9, 1888-1890; Casa Vernescu, Calea Victoriei 133, 1889; Casa Ev. și H. Gheorghieff, str. Lascăr Vasile 32, 1890; Imobil, str. Clemenceau Georges 2, 1890; Casa str. Budișteanu C-tin g-ral 12-14, 1894; Casa Calea Moșilor 90, 1894; Casa Calea Moșilor 92, 1894; Casa M. I. Demetrescu, str. Romulus 56, 1894; Casa str. Budișteanu C-tin g-ral 28 bis, 1895; Casa Calea Călărașilor 111, 1895; Casa str. Lacul Gorgova 2, 1895;
Marile bulevarde, muzee de case vechi. Bulevardul Carol I
Casa str. Georgescu Mihail dr. 10, 1895; Casa str. Visarion 4 -6, 1896; Casa str. Batiștei 39, 1897-1911; Casa str. Blank Louis arh. 8, 1898; Casa str. Blank Louis arh. 28, 1898; Casa str. Traian 93, 1899; Palatul Cantacuzino, Calea Victoriei 141, 1890.
– 1900-1916
Imobil str. Colței 46, 1900; Casa Marmorosch-Blank, str. Batistei 24 A, 1900; Casa cu prăvălie str. Lipscani 72, 1900; Casa Krețulescu, str. Știrbei Vodă 39, 1903; Casa de târgoveț str. Giulești 208 1904; Casa Dissescu, azi Institutul de Istoria Artei, Calea Victoriei 196, 1905-1912; Casa Kalinderu, str. Sion Vasile dr. 2-4, 1906-1908; Imobil Calea Călărașilor 148, 1909; Vila Dr. Minovici, azi Muzeul de Artă Populară „Prof. Dr. Nicolae Minovici“, str. Minovici Nicolae dr. 1, 1910; Muzeul de Artă Medievală „Ing. D. Minovici”, str. Minovici Nicolae dr. 3, 1910; Casa str. Blank Louis arh. 32, 1916.
Din analiza acestor date reiese că Bucureștii nu se numără printre capitalele europene în care s-au păstrat imobile din perioade mai vechi (Evul Mediu –secolul al XVII-lea). Edificiile din această perioadă sunt o serie de palate și biserici. Explicația pentru această situație rezidă în faptul că cele mai multe case de locuit erau construite din materiale puțin rezistente. La aceasta se adaugă numeroasele cataclisme (cutremure, inundații) care au lovit orașul.
Așadar, imobilele cele mai vechi care s-au păstrat datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Puțin numeroase sunt casele datând din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Cele mai multe „case vechi” datează din perioada 1850-1900 și apoi din prima jumătate a secolului XX, când orașul a cunoscut o intensă activitate constructivă.
Un ghid al străzilor cu case vechi
Lista începe cu secolul secolul al XIX-lea, de când se poate constata o mai mare concentrare pe diferite străzi a unor imobile de locuit.
1869, str. Orzari 63
– Secolul al XIX-leaStr. Logofătul Udriște; str. Budisteanu C-tin g-ral; str. Colței; str. Cuza Alexandru Ioan; str. Doamnei; str. Domnița Anastasia; str. Elias Jacques; str. Franceză; str. Iorga Nicolae; Calea Moșilor; str. Pătrașcu Vodă; str. Robescu; str. Romulus; str. Rosetti C.A; str. Stavropoleos; str.Theodor Aman; str. Baia de Fier; str. Băniei; str. Berthelot H.M. g-ral; str. Biserica Amzei; str. Blănari; bd. Botev Hristo; str. Radu Calomfirescu; șos. Kiseleff Pavel Dimitrievici; Calea Călărașilor; str. Căderea Bastiliei.
– Sfârșitul secolului al XIX-lea
Str. Dionisie Lupu, str. Delea Veche; str. Constantin Robescu, str. Colței; str. Căuzași, str. Călușei; str. Radu Calomfirescu; str. Anton Pann; str. Armoniei, str. Berzei; Calea Dorobanților; str. Agricultori; str. Academiei, Bd. 11 Iunie; str. Episcop Radu; str. Budișteanu; str. Franzelarilor; str. I.L. Caragiale; str. Mihail Moxa; str. Franceză; str. Spiru Haret; str. Romulus; str. Broșteanu.
– Sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX
Str. Dionisie Lupu; str. Delea Veche; str. Constantin Robescu; str. Colței; str. Căuzași; str. Călușei; str. Radu Calomfirescu; str. Anton Pann; str. Armoniei; str. Berzei; Calea Dorobanților; str. Agricultori; str. Academiei, str. Episcop Radu; str. Budișteanu; str. Franzelarilor; str. Spiru Haret; str. Romulus; str. Broșteanu; bd. Protopopescu Pache, str. Vulcănescu Mircea.
– Începutul secolului XX
Bd. Coșbuc George; str. Dumbrava Roșie; Calea Griviței; Splaiul Independenței; str. Ionescu-Gion; str. Burghelea dr; str. Buzești; str. Cameliei; bd. Carol I.
– Prima jumătate a secolului XX
Str. Lipscani; str. Lizeanu; bd. Regina Maria; str. Matei Basarab; str. Mântuleasa; str. Mihai Vodă; str. Minulescu Ion; str. Negustori; str. Parfumului; str. Plantelor; Calea Plevnei, str. Polonă, str. Popa Soare, bd. Catargiu Lascăr; Calea Călărașilor; str. Kirițescu Constantin; str. Foișorului; Calea Rahovei; str. Romano Giulio pictor; str. Sevastopol; str. Sfinților; str. Slănic; str. Smârdan; str. Stelea Spătarul, str. Știrbei Vodă; str. Traian; Calea Victoriei.
Bulevardul Elisabeta
Din analiza datelor de mai sus, reiese că străzile pe care s-au păstrat cele mai multe și mai interesante case vechi sunt situate, în primul rând, în Centrul istoric, ca și din zona învecinată, considerată a fi zona centrală a orașului. Cu timpul, pe măsură ce orașul s-a extins, în secolul al XIX-lea, mai ales spre sfârșitul său, această zonă a câștigat în cuprindere, odată cu apariția unor zone (străzi) cu caracter rezidențial, aflate de asemenea în zona centrală a Capitalei. S-au creat spații de concentrare a unor imobile, cele mai multe realizate în stilurile afirmate în epoca respectivă, mai ales în zonele aferente marilor artere deschise (Calea Victoriei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Splaiul Independenței), marilor bulevarde (Elisabeta, Carol, Lascăr Catargiu, Pache Protopopescu, bd. Hristo Botev), apoi Calea Dorobanților. O extindere s-a manifestat, mai ales la începutul secolului XX, în zona Căii Griviței, în special pe strada Buzești. În afară de acestea, există și artere, străzi cu o concentrare de imobile de interes arhitectonic: Dacia, Traian și actuala stradă Mircea Vulcănescu.