În general, pe lista caselor care au aparținut unor scriitori se găsesc nume din cele mai reprezentative, dar lipsesc altele, cel puțin la fel de importante, datorită faptului că reprezentanții acestei „bresle” nu aveau prea mari posibilități materiale.
Desigur, cazul cel lămuritor este acela al lui Mihai Eminescu care, deși a locuit o perioadă destul de îndelungată în București, nu a avut niciodată o casă proprie, fiind în situația de a fi găzduit în acelea ale unor apropiați, cum a fost Ioan Slavici, locuință aflată în zona Pieței Amzei. Au dispărut în cursul lucrărilor de „sistematizare” și o serie de case în care marele poet și-a citit din lucrările sale, cum a fost Casa lui Titu Maiorescu care să găsea în zona „Magazinului Eva”, unde Eminescu a lecturat pentru prima dată poemul „Luceafărul”, pe 24 aprilie 1882, în cadrul ședințelor societății „Junimea”.
Alături de casele memoriale ale scriitorilor aflate în locurile natale ale acestora, și în București se găsesc câteva asemenea case (Luminița Cornea, „Scriitori. Case memoriale”, Editura Nico, Târgu-Mureș, 2014), care însă printr-un efort al edililor orașului s-ar putea înmulți, mai ales că asemenea case sunt încă în „picioare”, dar într-o avansată stare de degradare (de exemplu, casa lui George Coșbuc și a lui Pompiliu Eliade).
– Fostele case Ienăchiță Văcărescu – Prager, Calea Victoriei 9, 1888-1890
Ienăchiță Văcărescu (1740-1797), poet, filolog și istoric din Țara Românească. Pe la 1770, Ienachiță Vacărescu cumpără casa lui Manolake Vatatze de pe Podul Mogosoaiei. În 1812, văduva poetului, Ecaterina, vinde casa fostului vistiernic Ioan Hagi Moscu, iar terenul alăturat casei lui Stefan Bellu, mare vistiernic și logofăt al dreptății sub Ioan Gheorghe Vodă Caragea. Bellu dărâmă vechile case și construiește chiar alături altele noi. Între 1848 și 1859, baronul Barbu Bellu închiriază Casa Poștei Austriece care a funcționat în Țara Românească. În 1859 imobilul este modificat de Dumitrache, urmașul lui Barbu, și „retras” pe noul aliniament impus pentru Podul Mogoșoaiei. Ulterior, pe acest loc este construit un bloc închiriat mai multor magazine.
– Casa Dimitrie Bolintineanu, str. Negustori 16, sfârșitul sec. XIX
Dimitrie Bolintineanu (1819-1872), poet, om politic, diplomat. Imobilul, în care scriitorul și-a trăit ultimii ani de viață, este situat într-o frumoasă grădină.
– Casa Ollănescu, str. Nicolae Iorga 19, sec. XIX
Dumitru C. Ollănescu-Ascanio (1849-1908), scriitor, dramaturg, poet, membru titular al Academiei Române.
– Casa Săulescu, str. George Enescu 38, sec. XIX
Mihail Săulescu (1888-1916), poet și dramaturg.
– Casa Iuliu Zane, str. Silvestru 12, sec. XIX
Iuliu A. Zanne (1855-1924), folclorist.
– Casa Pantazi Ghica, str. Visarion 16, sfârșitul sec. XIX.
Scriitor, participant la Revoluția din 1848.
– Casa Pompiliu Eliade, Splaiul Independenței 74, 1907
Pompiliu Eliade (1869-1914), istoric literar și profesor, membru corespondent al Academiei Române. Imobilul este construit în stil Art Nouveau, cu sugestii romantice, ca un mic castel fantezist. În momentul de față se află într-o stare avansată de degradare.
– Casa Ioan Slavici, str. Știrbei Vodă 152, sec. XIX – prima jumătate a sec. XX
Ioan Slavici (1848-1925), scriitor, jurnalist, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române.
– Casa Barbu Ștefănescu Delavrancea, str. g-ral Eremia Grigorescu 26, sfârșitul sec. XIX – început sec. XX. Barbu Ștefănescu Delavrancea (1858- 1918), scriitor, orator și avocat român, membru al Academiei Române și primar al Capitalei.
– Casa Theodor Speranția, str. Cezar Bolliac 12, sfârșitul sec. XIX – prima jumătate a sec. XX
Theodor Dimitrie Speranția 1856-1929), academician, scriitor, folclorist, membru corespondent al Academiei Române.
– Casa I. L. Caragiale, str. I.L Caragiale 3, sfârșitul sec. XIX – prima jumătate a sec. XX
Ion Luca Caragiale (1852-1912), dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru și ziarist. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române. Casa a fost transformată în restaurant.
– Casa Pillat, str. Nicolae Iorga 8, sfârșitul sec. XIX – prima jumătate a sec. XX
Ion Pillat (1891-1945), scriitor, editor, eseist, poet și publicist. Numele casei vine de la tatăl acestuia, moșierul și politicianul Ion. N. Pillat. La 1897, acesta cumpără casa din Strada Romana (N. Iorga). Casa a fost ridicată după planurile arhitectului Alfonce de Saint-Omer. Maria Pillat îl va angaja pe Ion Berindey să facă modificările pe care le-a considerat necesare. O mare parte din decorațiunile interioare au fost aduse de la Paris.
– Vila Simionescu Râmniceanu, Calea Dorobanților 14, sec. XX
Marin Simionescu-Râmniceanu (1883-1964), prozator, dramaturg, eseist, critic și istoric literar. Casa adăpostește sediul Bibliotecii Consiliului Britanic.
– Casa Luigi Cazzavilan, str. Temișana 2-4, 1901
Luigi Cazzavillan (1852-1903), ziarist de origine italiană, care în anul 1884 a fondat ziarul „Universul”. Datorită decorațiunilor fațadei, profesorul Andrei Pippidi a numit casa „un palat venețian eșuat în București”. Se pare că jurnalistul a decedat înainte să fie terminată. Extinsă în 1911. Avariată în urma cutremurului din 1977, a ajuns, la un moment dat, într-o stare avansată de degradare.
– Casa George Murnu, str. Louis Blank 9, 1910
George Murnu (1868-1957), scriitor, traducător și istoric, membru corespondent al Academiei Române.
– Casa George Coșbuc, Calea Plevnei 40, început sec. XX
George Coșbuc (1866-1918), poet și traducător, membru titular al Academiei Române.
– Casa Popa-Lisseanu, Calea Plevnei, prima jumătate a sec. XX
Gheorghe Popa-Lisseanu (1866-1945), istoric, filolog, membru corespondent al Academiei Române.
– Casa Tudor Vianu, str. Andrei Mureșanu 37, prima jumătate a sec. XX
Tudor Vianu (1897-1964), estetician, critic și istoric literar, poet, eseist.
– Casa D. Panaitescu-Perpessicius, str. Mihai Eminescu 122, prima jumătate a sec. XX
Dumitru S. Panaitescu – Perpessicius (1891-1971), istoric și critic literar, folclorist, eseist și poet, editor al operei eminesciene, membru titular al Academiei Române.
– Casa Ion Barbu, str. dr. Carol Davila 4, prima jumătate a sec. XX
Ion Barbu (Dan Barbilian) (1895-1961), poet și matematician, reprezentant al modernismului literar românesc.
– Casa Charles Adolphe Cantacuzino, str. General H.M. Berthelot 22, sec. XX
Charles Adolphe Cantacuzino (1874-1949), scriitor român de limbă franceză, a trăit între anii 1922-1949 în acest imobil.
– Casa Sașa Pană, str. Dogarilor 36, prima jumătate a sec. XX
Sașa Pană, pseudonimul literar al lui Alexandru Binder (1902-1981), scriitor, promotor al literaturii de avangardă. Casa cuprinde o colecție de tablouri ale unor reprezentanți ai acestui curent, o bogată bibliotecă.
– Casa Ionel Teodoreanu, str. Romulus, sec. XX
Ionel Teodoreanu (1897-1954), romancier și avocat român.
– Casa Memorială „Tudor Arghezi”, str. Mărțișor 26, 1930
Tudor Arghezi (1880-1967), poet, prozator, jurnalist considerat ca una dintre cele mai importante personalități ale literaturii românești moderne. Imobilul pe care l-a construit poetul, începând cu 1930, a devenit Casă memorială, colecția cuprinzând mobilier, bibliotecă, tablouri, obiecte de artă, fotografii, documente originale ale poetului. Este o casă cu grădină, cunoscută sub numele de „Mărțișor”, situată pe dealul Piscului, care domină partea de sud-est a orașului și unde se află mormintele soților Arghezi.
– Casa Memorială „Ion Minulescu – Claudia Millian”, B-dul. Dr. Gheorghe Marinescu 19, sec. XX
Ion Minulescu (1881-1944), poet și prozator, reprezentant important al Simbolismului românesc. Colecția aflată în apartamentul scriitorului cuprinde documente literare, scrisori, manuscrise, fotografii, picturi de Alexandru Ciucurescu, Dimitrie Ghiata, Margareta Sterian, Henri Catargi și sculpturi de Oscar Han, Cornel Medrea, Claudia Millian ș.a
– Casa memorială Liviu Rebreanu, B-dul Dr. Gheorghe Marinescu 19, sec. XX
Liviu Rebreanu (1885-1944), prozator și dramaturg, membru al Academiei Române.
Apartamentul a fost cumpărat de Liviu Rebreanu în anul 1934 pentru fiica sa, Puia-Florica Rebreanu. A fost inaugurat ca spațiu memorial în 1995. Cuprinde valoroase lucrări de grafică, picturi (Camil Ressu), fotografii de familiei, o frumoasă colecție de icoane, mobilier Biedermeier, o colecție de ceramică (specifica zonei Ardealului).
– Casa Memorială „George și Aghata Bacovia”, str. George Bacovia 63, sec. XX
George Bacovia (1881-1957), poet simbolist. Organizat în casa în care a locuit poetul, între anii 1933-1957, muzeul a fost inaugurat în 1966. Sunt expuse manuscrise literare, obiecte și documente ce au aparținut poetului George Bacovia și soției sale, Aghata.
– Muzeul Memorial „George Călinescu”, str. George Călinescu 53
George Călinescu (1899-1965), istoric, critic literat, poet, romancier, jurnalist.
Casa cuprinde o bogată bibliotecă, mobila stil „Aubusson”, „Empire”, covoare orientale, obiecte de artă din China, icoane pe sticlă de Nicula și Făgăraș, tablouri de Ioan Andreescu, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Iosif Iser, Alexandru Ciucurencu.
– Casa Memorială „Gala Galaction”, str. Gala Galaction 51, 1912
Gala Galaction – pseudonimul literar al lui Grigore Pișculescu – (1879-1961), preot, scriitor, profesor, membru al Academiei Române. Imobilul a fost donat statului în 1993. Cuprinde fotografii, manuscrise, obiecte care au aparținut lui Gala Galaction.
Fotografiile de actualitate aparțin autorului