Potrivit istoricului Ion Bulei, încă de la sfârșitul secolului XIX, casele celor înstăriți începeau să marcheze imaginea orașului.
Într-adevăr, odată cu intensificarea vieții comerciale și financiare în România modernă, peisajul Bucureștilor s-a îmbogățit nu numai cu clădirile unor mari magazine și bănci, ci și cu casele proprietarilor lor, unele, potrivit posibilităților materiale de care dispuneau aceștia, cu un aspect arhitectonic impunător.
– Casa Monteoru Calea Victoriei 115, 1887
Grigore Constantinescu-Monteoru (născut Grigore Stavri) (1831-1898), om de afaceri și politician român de origine greacă, îmbogățit din exploatările de petrol de la Sărata Monteoru. A făcut politică liberală. Casa a fost renovata între anii 1887-1889 de arhitecții Ion Mincu și Nicolae Cuțarida care au refăcut interioarele în stil eclectic francez, cu plafoane în stuc pictat, cu lambriuri și a fost amenajată scara monumentală. În 1945 casa a intrată în posesia Asociației române pentru strângerea legăturilor cu Uniunea Sovietică (ARLUS), iar, în 1948, a fost naționalizată. Din 1952 a fost sediul Uniunii Scriitorilor din România. În 1997, Primăria Municipiului București dădea casa în folosință acesteia pentru o perioadă de 49 de ani. În aprilie 2010, Tribunalul București a decis ca imobilul să fie restituit în natură de Uniunea Scriitorilor moștenitoarelor familiei Monteoru.
– Casa Ev. si H. Gheorghieff, str. Vasile Lascăr 32, 1890
Frații Gheorghieff, bancheri celebri in secolul XIX , au finanțat parțial Războiul de independență. Fațada casei, denumită și „Hanul polonez”, este realizată în stil eclectic cu elemente decorative clasice.
– Palatul Bragadiru, Calea Rahovei nr. 147-153, 1894
Istoricul imobilului denumit și „Colosseum” începe la mijlocul anilor 1800. Întregul domeniu purta numele Bragadiru, aparținând omului de afaceri Dumitru Marinescu Bragadiru, proprietarul celei mai mari fabrici de bere din București. Planurile palatului aparțin arhitectului austriac Anton Shuckerl. Concepția arhitecturala este eclectică cu un repertoriu decorativ bogat. După naționalizare a devenit Casă de cultură, iar, după 1989, a fost retrocedat familiei.
– Casa Crissovelloni – Cantacuzino, str. g-ral C-tin Budisteanu, nr. 15, sf. sec. XIX
Crissovelloni este una din cele mai vechi familii de bancheri din România.
– Fosta casă Popp și Bunescu, Calea Moșilor nr. 122, sf. sec. XIX
Proprietari ai unei rețele de magazine unde se găseau produse alimentare fine.
– Casa Bercovici, Calea Moșilor nr. 128, sf. sec. XIX
Proprietar de bancă.
– Casa Hagi-Theodoraky, Șos. Kiseleff nr. 57, sf. sec. XIX
Gheorghe Hagi-Theodornky, mare comerciant. Clădirea, în stil neoromânesc, cu un gard monumental, a fost construită după planurile arhitectului I Dobrescu (1826-1934).
– Casa Oteteleșanu, Str. Biserica Amzei nr. 21-23, sf. sec. XIX
Ioan (Iancu) Oteteleșanu (1795-1876), mare bogaș, concesioar al exploatării salinelor statului, ministru al Comerțului și de Finanțe.
– Casa bancherului Hermann Speier Str. Batiștei nr. 24A, 1900
Palatul H. Speier este o cunoscut și sub denumirea de Casa Marmorosch Blank. Proprietarul, Herman Speier, a apelat la celebrul arhitect Louis Blanc pentru a realiza o construcție elegantă, stil Ludovic al XV-lea. Arhitectul s-a ocupat și de decorația interioară a locuinței, din care au mai rămas lustre, policandre, șemineuri cu feronerii, tapetul din mătase, dar și patru picturi de mari dimensiuni. Arhitectul Blanc a apelat la colegul său Ion D. Berindei, pentru a construi, în curtea vilei, grajduri pentru caii proprietarului. Imobilul a avut mai mulți proprietari printre care și Banca Marmorosh Blank, , din al cărei consiliu de administrație făcea parte și Herman Speier. Această clădire a suferit modificări radicale, aici funcționând în prezent un institut de învățământ superior.
– Casa Sava Șomănescu, str. C. A. Rosetti nr. 35, 1900
Sava Șomănescu (m. 1916), proprietar funciar, președinte al Societății Agrare. Casa atrage atenția nu numai prin dimensiunile ei, are o bogata decorație a fațadelor. În interior, plafonul dormitorului și pereții holului central au pictura realizată în stil Secession. A fost cumpărată de omul politic George G. Mironescu (1874-1949), fost prim ministru al României. Azi, casa Șomănescu găzduiește sediul Ambasadei Vietnamului.
– Casa Oprea Soare, Str. col. Poenaru Bordea , 1914
Dumitru Oprea Soare a fost unul dintre cei mai bogați comercianți din București. Imobilul este creația arhitectului Petre Antonescu, în stil neoromânesc.
– Casa Constantin Vasiliu- Bolnavu, str. C. A. Rosetti 36, 1920
Constantin Vasiliu-Bolnavu, industriaș. După ce aici s-a aflat Policlinica „Prof. dr. loan Cantacuzino”, în momentul de față este sediul unei bănci.
– Casa Ion Bușilă, str. Rabat nr. 1, sec. XX
Constantin D. Bușilă (1877-1950), economist, industriaș și ministru. Proiectul aparține arhitectului Duiliu Marcu.
Fotografiile de actualitate aparțin autorului