O adevărată „explozie”
…în ceea ce privește numărul a înregistrat construcția de blocuri de locuințe în primele decenii ale secolului XX, dar mai ales în perioada interbelică.
Cum s-a remarcat în cuprinsul acestei rubrici, construcția de blocuri, de „imobile de raport”, începuse să se dezvolte încă în ultimele decenii ale secolului XIX, dar „perioada de glorie” a acestor construcții a avut loc, ca și în restul Europei, în intervalul anilor 1920-1930, din acest punct de vedere, ca și al stilurilor arhitectonice, România aflându-se la nivelul restului Continentului. În București nu au fost construite blocuri de mare înălțime, de tipul „zgârie norilor”, dar ele se remarcă prin asimilarea stilurilor moderne ale vremii într-o manieră originală, prin contribuția unora dintre cel mai reprezentativi arhitecți ai vremii, Petre Antonescu, Marcel Iancu, Horia Creangă, Duiliu Marcu, ceea ce a făcut ca 10 din aceste construcții să fie introduse în …
Lista monumentelor istorice
– Blocul Malaxa-Burileanu, Bd. Balcescu Nicolae nr. 35-35, 1935 – 1937
Realizat după proiectul lui Horia Creangă, acest bloc reprezintă, cum s-a remarcat, „una dintre creațiile emblematice” ale cunoscutului arhitect. În conceperea acestuia s-a pornit de la ideea principală de „simplitate a linilor pure”.
– Blocul Societatea „Locuințe ieftine”, Bd. Hristo Botev nr. 1, 1926
Proiectul impunătoarei construcții aparține primei femei-arhitect din România, Virginia Andreescu Haret (1894-1962) care a mai proiectat și alte blocuri în București.
– Blocul Societatea „Astra Româna” Bd. Hristo Botev nr. 2
Este unul dintre primele blocuri construite în Capitală în stil modern, ridicat la sfârșitul secolului XIX.
– Blocul Hristo Solly Gold”, Bd. Hristo Botev nr. 34, 1934
Ridicat după planul lui Marcel Iancu, blocul de locuințe cu apartamente de lux, cu parter +3 etaje fost considerat drept „unul dintre cele mai spectaculoase proiecte” ale cunoscutului arhitect, autor și al altor proiecte de acest tip de construcții în Capitală.
– Bloc locuințe Str. Calomfirescu Radu nr. 7, 1931
Arhitect a fost Jeam Monda, iar inginer constructor Bergman. Din păcate, blocul este încadrat la categoria risc seismic.
– Blocul „Adriatica”, Str. Ion Câmpineanu nr. 20
Construcția a fost ridicată între anii 1936-37, după proiectul arhitecților Rudolf Fraenkel, Teller și Dem. Săvulescu și refăcută după deteriorarea sa în urma bombardamentelor din august 1944.
– Blocul „Zodiac”, Calea Dorobantilor nr. 36 -40, 1940
Proiectul impunătoarei clădiri cu un excelent design modernist aparține arhitecților Radu Dudescu și Mircea Marinescu, inginer constructor fiind Emil Prager. Construcția este decorată cu șaisprezece panouri reprezentând semnele zodiacale, creații ale sculptorului Constantin Baraschi.
– Blocul „Tinerimea Româna” Str. Gutenberg nr. 19, 1924-1927
Palatul Societății Tinerimea Română (astăzi Palatul Tinerimea Română) este o altă construcție realizată după planurile arhitectei Virginia Andreescu Haret. De construcția palatului s-au ocupat arhitectul Raul Negru și inginerii Aurel A. Beleș și Valer Paler. Din motive financiare, clădirea a fost finalizată abia în 1935, când a fost inaugurată de Nicolae Iorga. Imobilul include și o sală de spectacole cu 1.200 de locuri. La exteriorul clădirii, la nivelul etajului 4, sunt prezentate diverse scene din momente reprezentative ale istoriei României (Războiul de Independență, Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia și Încoronarea Regelui Ferdinand), executate în altorelief.
– Blocul funcționarilor BNR, Șos. Pavel Dimitrievici Kiseleff nr.12, 1937
Blocul funcționarilor Băncii Naționale a României este o clădire monumentală datorată arhitectului Petre Antonescu (1937). Stilul ei, inspirat din vechea arhitectură românească, este elegant și sobru. Astăzi adăpostește Hotel Triumf (Prezident)
– Blocul „Patria” Bd. g-ral Gheorghe Magheru nr. 12-14, 1931 – 1933
Concursul public organizat în 1929 se societatea „Asigurarea Românească” în vederea construirii unui imobil pe una din arterele importante ale Bucureștilor, a fost câștigat de echipa formată din Horia Creangă, Ionel Creangă și Lucia Dumbrăveanu. De fapt, ideea aparținuse lui Horia Creangă care scria: „ (…) am conceput ARO într-o noapte, dintr-un tot, ca în vis”. Compoziția volumetrică este aspectul cel mai inovator adus de blocul ARO, cu un turn masiv de P+10 etaje și două aripi de P+7. Imobilul este prevăzut cu una din cele mai mari săli de spectacol din București. Construcția este considerată ca o mărturie a arhitecturii moderne din România. Din păcate, așa cum vom vedea, și această construcție este marcată cu așa-numita „Bulină roșie”, semn al riscului seismic, ceea ce impune o reabilitare a sa.
În București, există încă câteva alte blocuri care, deși nu sunt trecute pe Lista monumentelor istorice, constituie construcții de interes din punct de vedere arhitectural, aflate la adresele: Str. Armenească 10 (sf. sec. XIX – prima jum. Sec. XX); Str. G-ral Berthelot (1935); Str. Boteanu nr. 3, 3A, 3B; Bd. Hristo Botev nr. 22; Str. Caimatei 8 (1935); Str. Doamnei nr. 5.
Avatarurile „Blocului Bazaltin”
…sunt, din păcate, caracteristice pentru felul iresponsabil, am spune „nociv” în care au fost tratate o serie de construcții de acest tip mai ales după 1989, chiar unele de referință, cum este cel din Piața Charles de Gaulle nr. 2, construit pentru societatea Bazaltin – specializată în construcții de poduri și pavaje. Acesta este singurul proiect cu program de apartamente și birouri realizat de Marcel Iancu, conceput în stilul mișcării moderne care se manifesta în perioadă în arhitectura civilă, îmbinată cu elemente Art Deco, care însă, din păcate, a suferit o serie de modificări. Asemenea „modificări” a suferit clădirea și în ceea ce privește statutul și starea sa. Aici s-a aflat secția comercială a Ambasadei URSS (i se spunea „Casa rușilor”), iar după revoluție a fost părăsit, intrând într-o accentuată degradare, vandalizat și locuit doar de „oameni ai străzii”.
Situația sa ridică o serie de întrebări: cui aparține, în momentul de față clădirea și oare a ieșit ea cu totul din atenția edililor orașului?