Saptamana postelectorala a fost atat de incendiara si de recriminari reciproce incat a devenit foarte greu sa deslusesti care anume este semnificatia politica a alegerilor de la 28 noiembrie, ce mandat a acordat electoratul roman reprezentantilor sai?
Un criteriu major de judecare a unor alegeri este participarea la vot. Ea a fost facuta public abia joia trecuta: 58,51%, adica din cei 18 milioane de cetateni cu drept de vot au votat aproape 11 milioane. E mult, e putin? Greu de apreciat. In anul 2000 participarea la vot a fost 65,30%, dar in prezent circa 2 milioane de romani se afla peste hotare, din care au votat la ambasade si consulate vreo 30.000.
Cine a castigat, cine a pierdut? Paruiala in jurul fraudelor a aruncat o ceata deasa asupra rezultatelor. Ca analist politic, avand la dispozitie cele doua exit-polluri din seara votului, confirmate in linii mari de datele Biroului Electoral Central, consider ca alegerile au fost castigate la prezidentiale de Adrian Nastase, iar la parlamentare de Uniunea PSD+PUR.
Din pacate, diferenta dintre cele doua blocuri politice este atat de mica incat nu se poate vorbi de o victorie politica, nu se poate citi in cifrele votului un mandat popular acordat Uniunii de catre reprezentantii natiunii. Ca nu este vorba de o victorie politica reiese si mai clar atunci cand analizam capacitatea Uniunii de a forma un guvern puternic si stabil, asa cum cere faza decisiva a integrarii Romaniei in Uniunea Europeana.
Este adevarat ca si in 2000 PSD obtinuse doar 37% din sufragiile populare. Dar atunci accentul cadea asupra stapanirii factorilor interni, pe cand acum accentul cade pe acomodarea factorilor externi si in primul rand a Uniunii Europene.
Potrivit repartizarii mandatelor parlamentare, Uniunea PSD+PUR dispune de 132 de deputati si 57 de senatori, ceea ce inseamna aproximativ 40% din totalul parlamentarilor, ceea ce evident nu constituie o baza pentru un guvern majoritar. In schimb, pentru prima data in perioada postdecembrista va exista o puternica forta de opozitie. Alianta are 112 deputati si 49 de senatori, adica circa 34% din parlamentari. In aceste conditii, conducerea PSD a initiat negocieri atat cu UDMR cat si cu PUR pentru formarea noului guvern. Cu UDMR a existat si dupa 2000 o formula de alianta politica. Acum, insa, partidul maghiar detine o pozitie mult mai tare si are deci pretentii corespunzatoare. Senatorul Frunda Gyorgy a si precizat ca nu se vor mai multumi cu sprijin guvernamental, ceea ce inseamna ca pretind pozitii in guvern si dupa cum s-a aflat vor ca prefectul de Covasna sa fie un maghiar. Programatic, partidul maghiar va cere realizarea unei forme mai concrete de autonomie culturala si institutionala. Pretentii la posturi ministeriale are si Partidul Umanist, asa incat sa nu ne miram daca in locul promisiunii lui Nastase de a reduce numarul ministerelor, vom asista la inmultirea lor. PSD nu va mai dispune de omogenitatea care i-a permis sa guverneze tara in ultimii 4 ani. Pe scurt, nu sunt premise pentru formarea unui guvern puternic si stabil, cum cere aderarea la U.E.
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.