Importanța atribuirii acestor contracte este cu atât mai mare cu cât în ultimul an investițiile publice au fost reduse și din ce în ce mai puține licitații au fost organizate, punând presiune pe industria construcțiilor, deja zdruncinată de căderea investițiilor private. Industria construcțiilor a scăzut cu 5% pe trimestrul I.

„S-au făcut atribuirile de contracte“, a spus ieri ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură Dan Șova, contactat de ZF. El a afirmat că le va solicita subordonaților de la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) să trimită un comunicat de presă cu numele câștigătorilor, însă, până la închiderea ediției de ieri a ZF, CNADNR sau Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine nu au transmis niciun comunicat.

Mai mult, CNADNR nu a răspuns nici la solicitarea ZF privind numele câștigătorilor și valoarea contractelor. Nici pe site-ul e-licitatie unde ar trebui să se găsească aceste atribuiri nu există.

Procedurile de atribuire a celor 100 de kilometri de autostrăzi, cu o valoare estimată la circa 900 de milioane de euro, au fost tergiversate de o perioadă mult prea îndelungată de evaluare a ofertelor, precum și de finanțările extrem de mici alocate infrastructurii. Acesta este cel mai mare calup de tronsoane de autostrăzi scos la licitație în ultimii doi ani. În 2011, peste 180 de kilometri de autostrăzi cu o valoare de 1 miliard de euro și-au aflat câștigătorii, după circa două luni de evaluare a ofertelor.

După atribuirea proiectelor, vor urma cel mai probabil contestațiile, astfel că demararea propriu-zisă a șantierelor ar putea fi amânată spre finalul verii sau chiar la toamnă.

În contextul în care contractele de infrastructură sunt printre puținele motoare care mai susțin în prezent piața construcțiilor, câteva zeci de firme s-au înscris în lupta pentru cei aproape 100 de kilometri de autostrăzi. Printre constructorii interesați de acestea se numără firme românești precum Spedition UMB (controlată de Dorinel Um­brărescu), Teloxim Con (Theodor Berna) și Straco Grup (Alexandru și Traian Horpos), precum și companiile străine Strabag (Austria), FCC Construccion (Spania) sau Pizzarotti (Italia).

Autostrăzile care au fost scoase la licitație în vara anului trecut sunt Lugoj – Deva, lot 2, cu o lungime de 28,6 km, Lugoj – Deva, lot 3 (21,1 km), Lugoj – Deva, lot 4 (22,1 km), Timișoara – Lugoj, lot 2 (26 km) și Gilău – Nădășelu (8,7 km).

Singurul care și-a aflat constructorii până acum este ultimul, Gilău – Nădășelu, care va fi realizat de Spedition UMB și Tehnostrade, firme controlate de Dorinel Umbrărescu. Totodată, firmele lui Umbrărescu au câștigat și contractul pentru autostrada Timișoara-Lugoj, lot 2, însă în urma contestațiilor CNADNR este obligată să continue procedura de reevaluare a ofertelor, potrivit Gândul.

Deocamdată nici constructorii nu au fost informați cu privire la rezultatele licitațiilor, deși Șova susține că atribuirile s-au făcut deja. „Nu am fost informați încă cu privire la decizie (privind rezultatele licitațiilor)”, spune Paula Rys, reprezentant al Strabag, companie austriacă ce a depus oferte pentru fiecare din cele 3 loturi ale autostrăzii Lugoj-Deva. Mai mult, Rys a precizat că ofertele depuse de Strabag sunt realizate în conformitate cu contractele FIDIC, care implică o perioadă de evaluare de circa 90 de zile, însă în funcție de companiile care depun oferte, intervalul de evaluare poate fi extins. „Dar o evaluare (a ofertelor – n.red.) care durează nouă luni este destul de neobișnuită. (…) Pentru o companie de construcții, situația nu este convenabilă, pentru că tot personalul necesar, utilajele precum și finanțările trebuie ținute disponibile pentru o perioadă lungă de timp”, mai spune Rys.

Pe de altă parte, prelungirea la nesfârșit a anunțului privind câștigătorii licitațiilor i-a determinat pe unii ofertanți să se retragă din cursa pentru construcția acestor autostrăzi. „Am renunțat să mai prelungim garanția de participare după ce aceasta a expirat (3 luni – n.red.), pentru că ne situam pe o poziție la mijloc cu oferta noastră, astfel că am considerat că poziția nu este eligibilă. Am ieșit deliberat din licitație”, spune Florea Diaconu, omul de afaceri care controlează constructorul bucureștean Delta ACM 93. Compania depusese oferte pentru pentru două loturi din autostrada Lugoj-Deva, în consorțiu cu firmele austriece Porr Bau și Teerag Asdag și cu firma românească Consitrans.

Nu este foarte clar cum va reuși statul să finanțeze autostrăzile aflate în prezent în curs de licitare având în vedere că bugetele pentru investiții au fost drastic reduse în 2013. Dacă în cazul autostrăzii Gilău-Nădășelu fondurile ar urma să vină de la bugetul de stat, celelalte patru tronsoane pentru care nu se știe încă constructorul sunt finanțate în proporție de 85% din bani europeni, fiind situate pe Coridorul IV pan­european. Deocamdată însă fondurile europene pentru infrastructura rutieră sunt presuspendate, iar o decizie privind deblocarea acestora nu s-a luat încă. Mai mult, gradul scăzut de absorbție din ultimul an pune sub semnul întrebării toate proiectele de infrastructură finanțate prin POS-T. În perioada mai 2012-mai 2013 doar 11 milioane de euro au fost rambursate de Uniunea Europeană către București, în contextul în care prin POS-T finanțările disponibile în actualul exercițiu financiar au fost de circa 4,5 mld. euro.

Întârzierea atribuirii contractelor de autostrăzi ar putea amâna și momentul în care CNADNR va fi divizată în două noi entități, o companie de autostrăzi și una de drumuri naționale. Împărțirea nu va avea loc însă mai târziu de 1 ianuarie 2014, când începe exercițiul financiar 2014-2020 al Uniunii Europene, potrivit unor informații oferite anterior de ministrul Dan Șova.