Castiguri mari si imaturitate

Pentru cei care au crezut in revirimentul ei si au investit la inceputul anului, Bursa de Valori a fost cea mai usoara cale de a face bani foarte multi pe termen foarte scurt. Pentru ceilalti, care au intrat de doua – trei luni in speranta unor castiguri facile, o crunta dezamagire.
Pe parcursul anului, cresterea exploziva a Bursei a fost pusa de analisti pe seama a tot felul de factori: scaderea inflatiei, invitatia de aderare la NATO a Romaniei sau noua legislatie a pietei de capital. La acestea, s-au adaugat cauze particulare: majorari de capital cu actiuni gratuite, informatii confidentiale privind vanzarea companiei de catre actionari, legea speciala pentru Societatile de Investitii Financiare.
Dincolo de analize, insa, a fost evident inca o data ca Bursa este peste 90% psihologie. Anul acesta, poate mai mult ca oricand, au dominat achizitiile si vanzarile de actiuni la intamplare sau “feeling”, fara analize serioase din partea investitorilor sau brokerilor. S-au platit preturi din ce in ce mai mari pentru ca “Bursa din Polonia s-a triplat dupa aderarea la NATO” (de fapt a scazut usor – n.r.), “Stie toata lumea ca Petrom este o actiune de peste 1.500 de lei” sau “SIF-urile trec de 4.000 de lei pana la sfarsitul anului.”
Atitudinile gen “cumpar pentru ca toata lumea o face” s-au repetat, insa, si in privinta vanzarilor. Dovada: scaderea puternica din ultimile doua luni.
Dincolo de imaturitatea investitorilor si superficialitatea brokerilor, toti participantii la piata s-au bucurat ca Bursa “a inviat”. Tranzactiile zilnice au depasit deseori 1 milion de dolari (fata de 100.000 – 200.000 dolari anul trecut) iar fluctuatiile au permis celor inspirati sau bine informati sa faca bani seriosi.
Partea grea, incepe, insa, abia de acum incolo. Anul viitor, multe societati importante vor fi retrase de pe Bursa sau Rasdaq. In plus, actionariatul companiilor atractive care raman listate devine din ce in ce mai concentrat datorita numarului mic de variante atractive pentru investitii. In concluzie, daca in piata nu vor aparea societati si instrumente de tranzactionare (titluri de stat, obligatiuni corporatiste) noi, Bursa risca sa cada exact din inaltul maximelor atinse anul acesta.

Explozia Bursei
Bursa de Valori a traversat poate cel mai spectaculos an de dupa reinceperea activitatii, in 1996. Desi existau oarece semne de revitalizare inca din 2001, ceea ce s-a intamplat in primavara si toamna acestui an a depasit toate asteptarile. Toate actiunile importante ale pietei si-au dublat sau chiar triplat cotatiile iar indicii importanti au avut saptamani in care atingeau maxime istorice in fiecare zi. Indicele BET, care monitorizeaza evolutia celor mai bune zece actiuni ale Bursei a crescut cu peste 100%, de la 750 de puncte (la inceputul anului) la 1541 de puncte, ieri. Maximul istoric – 1699,53 de puncte a fost atins pe 3 octombrie. Cea mai spectaculoasa crestere a anului a fost a Societatilor de Investitii Financiare (SIF). Pe fondul informatiilor privind ridicarea pragului maxim de detinere din capitalul social al unui SIF de la 0,1% la 1%, actiunile societatilor au explodat. In septembrie, de exemplu, cotatiile SIF erau de cinci – sase ori mai mari decat la inceputul anului. Preturile celor mai importante actiuni din BET, SNP Petrom si Banca Romana pentru Dezvoltare (BRD) au imbogatit, de asemenea, investitorii. Cotatia Petrom a fost de 400 – 500 de lei la inceputul anului, 1.500 lei – in septembrie si 1.000 de lei – in prezent. Dublarea pretului a avut loc si pentru BRD, daca se ia in considerare majorarea de capital cu o actiune gratuita la inceputul anului. 

Adoptarea noii legislatii
In luna martie, Guvernul a adoptat prin Ordonanta de Urgenta noua legislatie a pietei de capital. Concepute pentru alinierea la normele Uniunii Europene, dar adaptate la mediul romanesc, noile reglementari au starnit adevarate furtuni pe piata datorita incoerentei si termenilor vagi. Cele mai aprinse discutii s-au purtat in jurul drepturilor actionarilor minoritari. Darnic, initial cu acestia, Executivul a fost nevoit sa bata in retragere in fata presiunilor investitorilor strategici. Astfel, legile aprobate in martie au fost modificate de mai multe ori iar o serie de drepturi acordate minoritarilor, retrase. Confuzia din jurul noii legislatii a fost cauzata si de intarzierea aparitiei normelor de aplicare. Termenul limita este luna martie a anului viitor.

Restructurarea Rasdaq
Pentru piata secundara Rasdaq a fost anul restructurarii. Afectata puternic de scandalurile legate de furturi cu actiuni si decontari intarziate (permise de regulamentul lejer de tranzactionare), Rasdaq a trebuit sa isi reconsidere total modul de organizare pentru a supravietui. Au fost delistate peste 2000 de societati care nu indeplineau conditiile minime de listare, s-a elaborat un regulament de tranzactionare mult mai strict (cu tuneluri de pret si categorii de listare) iar companiilor ramase le-au fost impuse reguli de transparenta similare celor de la Bursa. De asemenea, la cererea multor participanti la piata, noua legislatie a pietei de capital a impus transformarea Rasdaq in societate pe actiuni, detinute direct de societatile de brokeraj. Pana in prezent, proprietari erau tot brokerii, dar prin intermediul asociatiei lor, ceea ce ingreuna procesul decizional.

Retragerea fondurilor de investitii
Intrate pe piata romaneasca in perioada de inceput a Bursei de Valori, 1997 – 1998, doua din cele mai importante fonduri de investitii pentru Romania s-au apropiat de sfarsitul duratei de viata si au declansat procedurile de vanzare a actiunilor detinute. Romanian Investment Company (RIC), administrat de una din cele mai mari societati de investitii din lume – Foreign & Colonial – a iesit din companii precum Arctic, Electroaparataj, Stirom sau Antibiotice si a initiat procedurile pentru alte vanzari. RIC a investit peste 40 mil. $ in Romania si isi incheie durata de viata in noimebrie 2003. Celalalt fond, de o anvergura asemanatoare, care se pregateste sa vanda este Romanian Investment Fund (RIF). 

Afacerea cu obligatiuni municipale
Romanii au inceput sa prinda gustul de a investi in obligatiuni minicipale care ofera o dobanda mult mai buna decat depozitele bancare sau titlurile de stat. Cele mai importante orase au emis astfel de obligatiuni, iar primarii au facut rost de fonduri. Peste cativa ani va urma insa scadenta.