Pana de curand plini de bani, gigantii europeni ai telecomunicatiilor se confrunta acum cu perspectiva unor deteriorari drastice ale ratingurilor, ca urmare a efortului financiar extraordinar pe care il presupune implicarea in licitatiile de atribuire a licentelor pentru telefonia mobila multimedia – UMTS (Universal Mobile Telecommunications System).
Simpla sugestie a Standard & Poor’s de saptamana trecuta ca British Telecommunications (BT), cotat nu mai departe de anul trecut cu calificativul maxim AAA, ar putea “cadea” in categoria de rating BBB a determinat compania sa amane demersurile pentru lansarea unei emisiuni de obligatiuni de pana la 10 miliarde de dolari si a antrenat scaderea actiunilor sale pana la minimul din ultimele 20 de luni, comenteaza Reuters.
Ce inseamna o singura treapta pe scara ratingurilor
Dupa asigurari indelungi ca BT isi va consolida pozitia financiara prin vanzarea unor active si renuntarea la participarile minoritare in capitalul unor companii, S&P si-a moderat atitudinea si a redus saptamana trecuta ratingul BT pentru datoria pe termen lung cu patru trepte, de la AA plus la A, cu perspectiva unei eventuale noi retrogradari.
S&P si-a intemeiat decizia pe faptul ca datoria neta a BT va creste pana la 30 miliarde de lire sterline (44,47 miliarde de dolari) in luna martie 2001, ca urmare a recentei achizitii a 45% din operatorul german Viag Interkom, pentru suma de 7,3 miliarde de euro, urmata de cumpararea uneia din licentele de telefonie mobila UMTS din Germania, pentru 7,6 miliarde de dolari.
Agentia de rating s-a declarat ingrijorata de costurile cumpararii licentei si ale dezvoltarii retelelor pentru serviciile de telefonie UMTS, in conditiile incertitudinii profiturilor care vor fi obtinute din exploatarea acestora.
Analistii considera ca BT va avea nevoie sa-si reduca datoria cu circa 10 miliarde de lire sterline pentru a-si mentine ratingul A.
Compania Deutsche Telekom (DT) a fost, de asemenea, amenintata cu retrogradarea in categoria BBB, dar si gigantul german, ca si cel britanic, s-a angajat sa faca tot ce este posibil pentru a se mentine in categoria A. Deocamdata, ratingul DT a ramas AA minus, dar a fost pus sub supraveghere in vederea unei posibile reduceri.
Desi intre un rating A si unul BBB plus este diferenta de o singura treapta, analistii afirma ca necesitatile uriase de bani ale companiilor de telecomunicatii fac sa fie vitala pentru ele mentinerea in categoria A, pentru ca nu-si pot permite sa-si limiteze sursele de investitii.
“Exista o linie punctata pe scara ratingurilor intre A si BBB. O data ce ai ajuns in teritoriul BBB, te afli doar la un pas de abis, iar investitorii devin precauti”, afirma Georg Grodski, director in cadrul Credit Suisse First Boston.
Desi ambele calificative corespund in mod tehnic clasei “investment-grade”, sub categoria BBB incepe teritoriul cunoscut ca “sub-investment grade”, sau “junk”, iar multe fonduri de investitii specializate pe obligatiuni corporatiste nu au voie sa detina obligatiuni creditate mai jos de A sau sunt obligate sa le vanda imediat daca are loc o retrogradare a ratingului sub acest nivel.
“Un mare operator de telecomunicatii poate supravietui in categoria BBB numai daca are o sustinere semnificativa din partea bancilor carora le este client.
Asemenea sustinere devine din ce in ce mai dificila, iar autoritatile de reglementare si-au exprimat deja ingrijorarea in legatura cu nivelul expunerii bancilor in materie de credite acordate in acest sector”, apreciaza Grodski.
Jocuri de miliarde de euro
Pentru castigatorii licentelor s-a dat deja startul in cursa obtinerii de finantare. Mai ales ca licitatiile din Germania vor fi urmate de cele din Franta si Italia, unde concureaza in majoritate aceiasi giganti, ceea ce ii face pe analisti sa estimeze la 300 mld. dolari sau chiar mai mult sumele necesare achitarii costului licentelor si al echipamentelor pentru retelele de telefonie UMTS din Europa.
De unde va proveni finantarea? Unele companii preconizeaza vanzari de actiuni sau vanzari ale unor activitati, altele au in vedere emisiuni de obligatiuni.
France Telecom, care a castigat licente de telefonie UMTS in Marea Britanie si Germania pentru 6,6, respectiv 8,4 mld. euro, a anuntat ca intentioneaza sa-si vanda in toamna 10-15% din actiunile detinute in divizia de telefonie mobila Orange, pachet din care spera sa obtina circa 12,6 mld. dolari.
FT a cumparat Orange in luna mai de la grupul britanic Vodafone, suma angajata fiind de 39,5 mld. euro. Cum achizitia Orange s-a incheiat practic abia cu cateva zile in urma, adica dupa incheierea licitatiilor din Germania, Standard&Poor’s a retrogradat imediat ratingul FT, de la AA minus la A, considerand ca pozitia financiara a grupului este amenintata de dezechilibru.
France Telecom are in vedere ca vanzarea pachetului de actiuni Orange sa aiba loc cat mai repede posibil, pentru a profita de faptul ca actiunile similare initiate de rivalii sai, intre care Deutsche Telekom, KPN si Telefonica, sunt programate mai tarziu.
In plus, FT si-a anuntat deja interesul pentru preluarea operatorului finlandez Sonera, ceea ce, daca oferta s-ar materializa, ar insemna cheltuieli de inca 30 mld. euro inainte de sfarsitul anului.
Deutsche Telekom, la randul sau, doreste sa-si vanda divizia T-Mobile, dar mai tarziu de septembrie sau octombrie, fiindca deocamdata se concentreaza asupra cumpararii firmei americane VoiceStream Wireless, valoarea acestei tranzactii urmand sa depaseasca 50 mld. dolari.
Grupul olandez KPN intentioneaza sa lanseze in a doua parte a lunii septembrie o emisiune de obligatiuni in dolari pe minim cinci ani, spre a-si finanta achizitia cu 6,4 mld. euro a uneia dintre licentele UMTS din Germania. Ratingul KPN a fost plasat si el sub supraveghere de S&P, putand fi redus la A minus.
In ce priveste firma spaniola Telefonica, aceasta planuieste sa-si vanda in noiembrie divizia de telefonie mobila, pe care spera sa obtina circa 10 miliarde de euro si sa lanseze o emisiune de obligatiuni. Atat Telefonica, cat si compania finlandeza Sonera, care au castigat in consortiu o licenta UMTS in Germania, au din partea S&P rating A plus cu perspectiva negativa.
Pe de alta parte, grupul Vodafone a anuntat ca anticipeaza pentru sfarsitul lunii septembrie o reducere a datoriei sale totale la circa 13-14 mld. lire sterline (19-21 mld. dolari), ca urmare a vanzarii activitatilor industriale ale Mannesmann, ceea ce va acoperi cu succes costurile licentelor UMTS castigate in Marea Britanie (6 mld. lire) si in Germania (7,67 mld. dolari).
Pe de alta parte, in conturile Vodafone au intrat o parte din banii proveniti din vanzarea Orange catre France Telecom. Anuntul Vodafone intervine intr-o perioada in care ratingul acordat de Standard&Poor’s, actualmente A minus, se gaseste sub supraveghere in vederea unei imbunatatiri. Vodafone este singurul dintre gigantii de telecomunicatii care se asteapta la o ameliorare de rating.
Implicatii pentru sectorul telecomunicatiilor
Agentia de rating Fitch a atribuit si ea perspectiva negativa ratingurilor BT, DT, FT si Telefonica. Atat S&P, cat si Fitch considera ca factori de risc pentru aceste companii cresterea datoriei acestora si posibila deteriorare a situatiei financiare, din cauza costurilor mari ale licentelor UMTS si ale consolidarii continue in sectorul de telecomunicatii, prin fuziuni si achizitii.
Fitch considera ca profilul de risc al sectorului se modifica si ca urmare a convergentei accelerate intre activitatile de telecomunicatii si de IT, a intensificarii concurentei si a liberalizarii crescande.
Ambele agentii de rating subliniaza ca investitiile in telefonia mobila UMTS nu vor produce venituri inainte de 2002, in conditiile unei piete nesigure, pentru care cererea nu poate fi inca estimata cu exactitate.
Expertii avertizeaza ca performantele obligatiunilor emise de companiile de telecomunicatii, care deja au avut o evolutie slaba in acest an, nu au sanse de imbunatatire, ba chiar dimpotriva.
Plafonul enorm de 50 miliarde de euro angajat in licitatia germana pentru UMTS i-au determinat pe analisti sa estimeze ca grupurile castigatoare ale licentelor vor satura o piata a obligatiunilor si asa supraaglomerata, grabindu-se sa lanseze noi emisiuni pentru a face rost de bani.
Merrill Lynch, de pilda, preconizeaza pentru perioada septembrie-decembrie un minim de 41 mld. dolari reprezentand emisiuni noi de obligatiuni, din care 27 mld. in numele companiilor europene si 14 mld. in numele celor americane.
Interesul investitorilor pentru obligatiunile din telecomunicatii este in scadere in raport cu cele din industrie sau din sectorul bancar, iar unii investitori americani trateaza deja obligatiunile din telecomunicatii creditate cu rating AA la fel cu cele din alte sectoare, creditate cu BBB.
“Costurile licentelor sunt enorme, iar companiile trebuie sa stranga cureaua intr-un moment in care deja sunt nevoite sa cheltuiasca foarte mult pentru infrastructura.
Este clar ca investitorii, fie in actiuni, fie in obligatiuni, vor deveni precauti. Investitorii ar fi dorit sa poata vedea de pe acum ce se intampla peste cinci ani ca sa poata judeca mai bine ce se intampla acum, dar perceptia lor se concentreaza asupra profiturilor imediate.
Costurile legate de infrastructura inseamna in general dobanzi mai mari si reducerea profiturilor imediate”, comenteaza David Harbagh, de la Barclays Stockbrokers din Londra.
Totul va depinde de consumatori
O atitudine mult mai optimista o are ministrul german al Finantelor, Hans Eichel, care apreciaza ca pe termen lung, actiunile firmelor castigatoare ale licentelor UMTS vor creste semnificativ, impulsionate de potentialul de profit al serviciilor de telefonie mobila de ultima generatie.
“Desi companiile cheltuiesc sume de neconceput pentru omul de pe strada, licentele UMTS le vor aduce mari profituri, ceea ce va face ca pretul actiunilor lor sa urce considerabil”, crede Eichel.
Este drept, capacitatea pietei germane de telecomunicatii indreptateste aprecierile ministrului. Cu o populatie de circa 82 milioane de oameni, cu un PIB mare pe cap de locuitor si cu un numar inca relativ scazut de utilizatori ai telefoniei mobile, Germania este considerata o piata cruciala pentru orice operator de telecomunicatii cu ambitii de extindere in Europa.
In plus, ca si englezii, germanii se numara printre utilizatorii europeni de electronica de consum cu o mare apetenta pentru tehnologia de varf, posibilitatile oferite de telefonia UMTS (viteza mare de transmisie a datelor audio si video, acces la Internet) fiind de natura sa-i atraga. Tehnologia UMTS permite transferul a 2 megabiti de date pe secunda, echivalentul a 100 de pagini scrise de format A4.
“Germania va deveni cea mai disputata piata din Europa”, scria cotidianul economic “Handelsblatt” dupa incheierea licitatiilor. Dupa Germania insa urmeaza Franta si Italia, unde licitatiile pentru UMTS abia au inceput.
Care vor fi consecintele acestei batalii intre giganti, a carei amploare impresionanta continua sa creasca, este deocamdata greu de estimat. Fara indoiala insa ca asistam la cel mai important eveniment de afaceri din Europa sfarsitului de secol, care va testa deopotriva forta companiilor din sector, capacitatea de absorbtie a celei mai noi tehnologii de catre piete si, poate, va schimba in chip decisiv peisajul telecomunicatiilor de pe continent. Mediafax