Băncile percep, în medie, 2 lei pe lună pen­tru administrarea conturilor cu­ren­te ale persoanelor fizice, dar la une­le bănci costurile ajung să fie du­ble sau chiar triple. Spre exemplu, UniCre­dit Țiriac percepe un comision de 7,5 lei/lu­nă pentru administrarea contului curent, în timp ce BCR și BRD, cele mai mari bănci locale după ac­ti­ve, au comisioane de 2,5 lei/lună, respectiv de 3 lei/lună.

UniCredit are însă în ofertă un pachet ce conține cont curent și card de debit, a cărui ad­mi­nis­trare costă 20 de lei/an (circa 1,7 lei/lună), re­pre­zen­tanții băncii afirmând că au pus un preț mare la cos­tul curent tocmai pentru a descuraja clienții să alea­gă un produs simplu în detrimentul unui pachet.

Comisioane de administrare a contului curent între 3 și 3,5 lei/lună percep și bănci ca Bancpost, Banca Românească sau Credit Europe. Și BCR va majora de săptămâna viitoare comisionul de administrare până la 3,5 lei/lună, în timp ce aus­triecii de la Raiffeisen au aplicat recent o majorare a tarifului de la 1,5 lei la 2,5 lei/lună.

Din nevoia de a identifica alte surse de venituri pe fondul prăbușirii vânzărilor de credite, bancherii au introdus comisioane noi în criză și au schimbat mai des grila de tarife pentru servicii curente. Jucătorii mari, în special, încearcă să profite de baza largă de clienți pentru a compensa veniturile mai mici din dobânzi. Băncile pun astfel costurile pe umerii clienților, în timp ce ezită să-și reducă semnificativ costurile.

“Majorarea comisioanelor la conturile curente este o sursă facilă de a obține venituri pentru bănci mai ales în condițiile actuale în care au nevoie de mai mulți bani. Sigur că este mult mai ușor să crești comisioanele decât să restructurezi. Aceste măsuri au fost posibile și în condițiile în care competiția pe piață a mai scăzut și clienții se mută mai greu de la o bancă la alta”, comentează analistul financiar Dragoș Cabat.

Costurile administrative ale băncilor, de la salariile angajaților până la chiriile pentru sediile unităților teritoriale, se regăsesc în dobânzile credi­telor, dar în condițiile în care vânzările de credite rămân la un nivel scăzut și bilanțurile nu mai cresc, ban­cherii au încercat să obțină venituri suplimen­tare din taxarea serviciilor tranzacționale.

Bancherii au amintit frecvent eforturile rea­liza­te pentru scăderea costurilor, dar la trei ani de la începutul crizei rețelele de unități și numărul de anga­jați au scăzut foarte puțin. Numărul de anga­jați din sistemul bancar a scăzut cu mai puțin de 10% față de vârful atins în 2008, până la circa 66.500 de persoane, în timp ce rețeaua teritorială s-a diminuat cu mai puțin de 500 de unități și a ajuns la circa 6.000 de sucursale și agenții.

Bănci precum ING, Alpha Bank sau Piraeus ta­xează cu 2 lei/lună administrarea contului curent, în timp ce Volksbank și RBS coboară cu tariful pâ­nă la 1 leu/lună. Fac notă discordantă Banca Tran­sil­vania, CEC, Citibank, Carpatica și OTP, care nu per­cep comision de administrare. Nici Alpha Bank nu percepea în trecut comision de ad­ministrare a con­tului curent, dar a introdus în criză un astfel de ta­rif, în condițiile în care profitabilitatea băncii a avut de suferit.

Subiecte #banci#comisioane de administrare#cont curent#costuri