Statul român prin intermediul Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a cheltuit anul trecut 37,2 mil. lei (8,7 mil. euro) pentru decontarea de servicii medicale în străinătate pentru pacienți români, potrivit datelor centralizate de ZF.
Cele două instituții se implică diferit în decontarea acestor tratamente. Pe de o parte CNAS decontează servicii în străinătate pentru persoane care călătoresc sau care s-au mutat în alte țări, dar sunt asigurate în România, în timp ce Ministerul suportă intervențiile în cazuri extrem de grave pentru care nu există tratament în spitalele românești.
Mai există încă o categorie de decontări pe care CNAS o poate face. Dacă o persoană dorește să se trateze în străinătate, costurile pot fi suportate de CNAS, însă la nivelul tarifelor din România.
Ambele instituții se implică pentru că pe de o parte, CNAS este instituția care strânge contribuțiile la sănătate ale asiguraților, deci practic administrează bani privați. Astfel, în cazul unei călătorii sau dacă o persoană dorește să se mute, calitatea de asigurat nu se pierde, iar CNAS este obligată să deconteze servicii. Pe de altă parte, Ministerul face politica sanitară în România și susține mai multe programe naționale, unul fiind de tratament în străinătate.
Ce suportă Ministerul Sănătății
Ministerul Sănătății printr-un “Program Național de Tratament în Străinătate”, suportă intervenții complexe care nu se pot realiza în România, însă bugetul alocat este “în funcție de nevoie și banii existenți la bugetul de stat”.
Pentru a putea fi acordat avizul de tratament în străinătate trebuie ca bolnavul să fi fost deja tratat în România însă acest tratament să nu fie suficient. Avizarea tratamentului se face de către o comisie special întrunită în acest sens.
“Numărul pacienților care au beneficiat de tratament în străinătate în anul 2009 a fost de 138. Bugetul alocat Programului Național de Tratament în străinătate a fost de 20,093 milioane de lei, utilizat integral. Cele mai frecvente afecțiuni (decontate de Minister – n.red.) au fost transplantul medular în cazul leucemiilor, malformații ale inimii la sugari, afecțiuni ale coloanei vertebrale care nu se pot rezolva în unitățile spitalicești din România”, a spus Oana Grigore, purtător de cuvânt al Ministerului Sănătății.
Potrivit legislației în vigoare, dacă cererile de decontare depășesc bugetul alocat aprobarea se va face în funcție de “riscul vital legat de evoluția bolii, beneficiul estimat pentru pacient și riscul vital”. Astfel, se tratează cazurile extrem de grave care au cele mai mari șanse de reușită.
“Sunt atât de multe cereri, însă cele mai multe dintre cazuri sunt rezolvate când este prea târziu pentru pacienți. Persoanele mai în vârstă nu au acces, sunt ocolite, cele mai multe cazuri rezolvate sunt de copii și tineri”, spune Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.
Ce suportă CNAS
CNAS decontează intervențiile suportate de asigurații în momentul în care călătoresc în Uniunea Europeană ori și-au mutat domiciliul. În situația unei călătorii, se poate solicita eliberarea cardului european de sănătate, care dovedește calitatea de asigurat.
Cu acest card, se poate obține tratament medical de urgență în UE.
Pentru situația în care o persoană se mută în altă țară, pentru primirea de asistență medicală ea va trebui să completeze niște formulare pe baza cărora se va obține decontarea sumelor. Anul trecut, CNAS a decontat peste 2.500 de solicitări cu o valoare de 17,23 mil. lei (4,1 mil. euro).
“În anul 2010 fondurile alocate în bugetul FNUASS (bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate – n.red.), prestațiile medicale acordate în baza documentelor internaționale sunt de 18,97 milioane de lei (4,5 mil. euro)”, au spus reprezentanții biroului de presă al CNAS.
Câți străini vin să se trateze în România
În timp ce în Cehia 80.000 de străini cheltuiesc anual 22,3 mil. euro pentru tratamente medicale scumpe, pe piața locală circa 10.000 de străini au accesat servicii medicale de stat sau la operatorii privați. Potrivit ultimelor informații disponibile, în 2008 în România s-au asigurat servicii de sănătate pentru 1.600 de străini. Restul până la 10.000 sunt manageri sau alți angajați ai multinaționalelor relocați în România.