Revenirea lui Vladimir Putin la conducerea Rusiei, de la care UE cumpără 36% din importurile totale de gaze naturale și 30% din cele de petrol, perturbările livrărilor de gaze rusești devenite deja tradiționale pe timp de iarnă și tendința Germaniei de a favoriza proiectele de energie rusești în detrimentul celor europene scot în evidență necesitatea diversificării surselor de combustibili și a măririi gradului de independență energetică al Europei, dar și al României.
Comisia Europeană a atenționat luna trecută România, Estonia, Olanda, Bulgaria, Spania Slovacia, Cipru și Luxemburg că acționează prea lent pentru liberalizarea pieței energiei și a avertizat că aceste țări ar putea fi amendate de Curtea Europeană de Justiție dacă nu implementează reformele cerute de UE.
România și Estonia sunt însă printre țările din UE cu cel mai redus grad de dependență de importurile de energie, mai mare doar decât cel al Danemarcei. Din 2007 până în 2009, România și-a redus gradul de dependență de la 31,5% la 20,3%, potrivit unui raport al CE. Media în UE este de aproape 54%.
Îngrijorător este faptul că printre statele importante cu cea mai mare dependență de importurile de energie figurează Spania, Irlanda, Italia și Portugalia, economii cu probleme care ar fi lovite sever de scumpirea prețurilor combustibililor.
CE consideră că privatizarea rețelelor de distribuție va întări independența și puterile autorităților naționale de regle-mentare și va îmbunătăți “funcționalitatea piețelor de retail în beneficiul consumatorilor”, scrie ageția UPI.
Rusia, o amenințare pentru independența energetică?
Ponderea importurilor de gaze naturale rusești în totalul importat de UE s-a redus spectaculos în ultimele două decenii, de la aproape 75% în 1990 la 36%, în timp ce consumul de gaze rusești a rămas constant, ceea ce se poate explica prin faptul că pentru UE în general diversificarea surselor de aprovizionare nu reprezintă o problemă presantă, apreciază profesorul Pierre Noël, de la Universitatea Cambridge.
Rusia acoperă în prezent aproximativ 25% din consumul de gaze al UE și doar 6,5% din consumul total de resurse energetice primare. În România, ponderea importurilor de gaze rusești în consum este în mod normal redusă, de 20%, însă aceasta se dublează în perioadele de ger. Gazele vândute de Rusia României au printre cele mai mari prețuri din UE. Atitudinea expansionistă a lui Putin și relațiile tensionate dintre București și Moscova ar putea costa România și mai scump.
Rusia dezvoltă în Europa două gazoducte, Nord Stream și South Stream, prin care vrea să transporte gaze naturale rusești. Primul proiect este susținut puternic de Germania și este deja funcțional. UE dezvoltă și ea un gazoduct, Nabucco, destinat să reducă dependența de importurile rusești de combustibil prin transportarea de gaze naturale extrase din regiunea Mării Caspice. Acesta întâmpină însă probleme din cauza insuficienței furnizorilor de gaze, dar și a nehotărârii părților implicate. România participă la acest proiect, aflat într-un stadiu de dezvoltare mai redus decât rivalul rusesc South Stream.

Gazul de șist
În SUA și Canada prețurile gazelor naturale au coborât drastic după ce dezvoltarea tehnologiei a permis exploatarea unor gaze altfel dificil de extras, cum sunt gazele de șist. În Europa însă perspectiva unor astfel de exploatări se îndepărtează tot mai mult. Bulgaria a urmat exemplul Franței și a interzis extracția gazelor de șist, care se face prin metoda fractării hidraulice, scrie The Wall Street Journal. Tehnologia presupune foraje de mare adâncime până în zona de extracție și introducerea unui amestec de apă și substanțe chimice pentru a provoca fisuri care îi permit gazului să ajungă la suprafață. Această metodă este criticată din cauza riscurilor pe care le ridică pentru mediul înconjurător.
În Polonia însă gazul de șist este văzut ca “marea șansă”, deoarece poate reduce dependența de importurile rusești de gaze, iar extragerea combustibilului ar crea mii de locuri de muncă.
Un test de fractare hidraulică efectuat în nordul statului nu a afectat calitatea sau cantitatea apei din subteran sau de la suprafață și nu a cauzat vibrații care să pună în pericol clădirile sau infrastructura, a anunțat Institutul Geologic Polonez.
SUA vor deveni independente energetic până în 2030
Datorită dezvoltării explozive a producției de gaz de șist și a petrolului din surse alternative, America de Nord va deveni exportator de energie în mai puțin de 20 de ani, se arată într-un raport al BP preluat de Daily Finance. SUA, în special, deși va continua să importe petrol, își vor îmbunătăți eficiența suficient pentru a reduce importurile de combustibil la niveluri neatinse din 1990. Importurile de petrol vor putea fi compensate prin producția de gaze naturale și cărbune, ceea ce va face din SUA un exportator net de energie.