Cu toate acestea, cei care aleg să urmeze programe de MBA sau de
masterat în management în străinătate consultă cu mare atenție
clasificările internaționale înainte de a se înscrie la un program,
pentru simplul fapt că nu au foarte multe informații despre școlile
bune și le văd ca un punct de pornire.
Pe de altă parte, studiul realizat de cercetătorii școlii de
afaceri Edhec relevă faptul că școlile încearcă să rămână cât mai
mult timp în clasamente și că, pentru a corespunde criteriilor de
realizare a acestor topuri, elimină unele elemente inovatoare sau
evită să-și schimbe strategia, de frică să nu-și piardă poziția în
clasament.
“Un clasament nu poate satisface toate nevoile, pentru că el devine
relevant atunci când compară instituții similare, iar criteriile se
referă mai mult la calitatea predării. În plus, mulți furnizori de
clasamente ale școlilor de afaceri nu oferă detalii clare privind
metodologia folosită pentru realizarea topului, indiciu clar al
unei lipse de transparență”, este de părere Stéphane Gregoir,
profesor de cercetare în cadrul școlii de afaceri franceze Edhec
Business School.
În opinia sa, există mai mulți actori cu interese și așteptări
diferite atunci când sunt interesați de clasamentele celor mai bune
universități sau programe de MBA, de exemplu: pe de-o parte,
studenții și părinții sunt interesați de gradul de “angajabilitate”
al absolvenților, precum și de recuperarea investiției (prin
cifrele care indică creșterile salariale după absolvire), iar pe de
altă parte sunt așteptările profesorilor – care vor să știe care
sunt cele mai bune universități în care pot să lucreze- sau ale
decanilor, care își pot adapta strategia pe termen lung în funcție
de comparația cu competitorii.
“Topurile au devenit mai degrabă indicatori ai reputației unei
școli decât ai calității. Pentru a avea mai multă relevanță,
topurile școlilor de afaceri ar trebui să ia în considerare
backroungul profesional anterior și gradul de satisfacție al
absolventului atunci când folosesc indicatorul privind nivelurile
salariale, de exemplu”, a adăugat Gregoir. Cu toate acestea,
topurile instituțiilor educaționale sunt foarte apreciate de către
candidați, care le consideră obiective și le folosesc adesea pentru
selecția școlilor la care vor să se înscrie.
A urmărit cel mai bine cotat program în trei
topuri
Lucian Isar, senior executive director în cadrul băncii Bancpost,
membră a grupului elen EFG Eurobank, urmează în prezent cursurile
programului Advanced Managemeny Program în cadrul Harvard Business
School, o școală de afaceri aflată pe primele locuri în toate
topurile internaționale de ani de zile. Absolvent de ASE și al
Facultății de Matematică din cadrul Universității din București, el
a urmat și cursurile programului de Executive MBA în cadrul școlii
de afaceri Booth a Universității din Chicago. De asemenea, Isar mai
are un masterat în finanțe și matematică la universitatea britanică
Oxford și două diplome de certificare profesională în risk
management. Cum și-a ales programele de studiu?
“Criteriile principale de decizie au fost poziționarea globală și
ratingul diferitelor axe ale programelor pe care le urmăream în 3
topuri diferite, flexibilitatea programului (să-mi permită să
lucrez și să cofinanțez programul) și comunitatea de alumni
influentă în dimensiunile relevante. Am mizat în mare măsură pe
cascada informațională reprezentată de topuri încercând să aleg de
fiecare dată cel mai bine poziționat program în mod global la un
număr de 3 publicații”, a spus Isar.
El a vrut să studieze la o școală de afaceri din străinătate
datorită programei de studiu relevante, rigorii academice, tradiția
școlilor, dar și pentru oportunitatea de a “importa” idei din alte
țări și care ar putea avea aplicabilitate pe piața locală.
A vrut la EMBA la INSEAD, dar l-a făcut la
ASEBUSS
Georgeta Dendrino, managing director al firmei de training
Interact, a vrut să urmeze cursurile unui program de Executive MBA
în cadrul școlii de afaceri INSEAD, una din cele mai vechi și bine
cotate școli de afaceri în topurile internaționale, însă, din cauză
că programul era prea scump pentru posibilitățile ei de la acea
vreme, a ales un program livrat pe piața locală.
“Am vrut să urmez un program de EMBA ca să-mi structureze mai bine
informația, pentru că aveam deja cunoștințe teoretice și experiență
de lucru, dar și pentru a interacționa cu alți manageri, care au
împărtășit din experiența lor. Pentru că nu am putut să urmez
programul de la INSEAD, l-am ales pe cel despre care absolvenții
spuneau că e cel mai bun și că e bazat mai mult pe studii de caz și
aplicații practice”, spune Dendrino, care a absolvit în 2007
programul de EMBA oferit de ASEBUSS, una din cele mai vechi școli
de afaceri din România. În prezent, costul programului de EMBA la
INSEAD este de 90.000 de euro, în timp ce programul oferit de
ASEBUSS costă 21.500 de euro.
Cum ajungi mai ușor șef: cu master în management sau cu
MBA?
Unul dintre criteriile care stau la baza realizării topurilor celor
mai bune școli de afaceri sau universități îl reprezintă evoluția
în carieră a absolvenților la o anumită perioadă de la finalizarea
programului (de regulă, la trei ani). Unul din cele mai “la modă”
programe educaționale din ultimii ani este masteratul în
management, destinat tinerilor absolvenți de facultate fără
experiență de lucru. Spre deosebire de celelalte programe de
masterat, acesta oferă oportunitatea ca, după finalizarea sa,
absolventul să nu intre pe o poziție de entry-level, ci chiar poate
accede spre o poziție de middle management în companie.
“Aceste programe reprezintă clar o alternativă pentru tinerii care
nu reușesc să-și găsească un loc de muncă și îi ajută să fie mai
avantajați decât restul la absolvire. Dacă se descurcă bine în
perioada de internship din cadrul acestui program, absolventul
poate intra pe o poziție superioară decât cea de entry-level, poate
chiar în middle management”, susține Bogdan Kochecsh, business
development manager în cadrul Educativa, un grup de ONG-uri cu
activități în domeniul educațional, care oferă servicii de
consiliere pentru admiterea la universități din străinătate prin
serviciul Edmundo.
Daniel Catană, absolvent al unui program de MBA în SUA, este de
părere că, de multe ori, programele de masterat sunt mai apreciate
decât cele de MBA de către angajatorii străini, pentru că sunt mult
mai specializate.
“De obicei, lumea nu ia în considerare aceste programe de masterat,
care sunt mult mai rentabile din punct de vedere financiar și oferă
o mai bună pregătire pe partea tehnică. În străinătate îți găsești
mai ușor un job dacă ai o specializare tehnică”, a spus Catană,
care în prezent este consultant în cadrul unei firme de consultanță
în management.
Cât de credibile sunt topurile în fața
angajatorilor
Indiferent de cât de bine este cotată o școală de afaceri în
topurile internaționale, angajatorii nu prea apreciază candidații
care nu au o experiență de lucru relevantă în momentul
angajării.
“Nu orice diplomă de MBA este valoroasă, deși este un instrument de
dezvoltare care oferă o imagine de ansamblu asupra businessului.
Dintre un candidat cu cinci diplome, dar fără experiență de lucru
și un candidat cu cinci ani de experiență, fără atâtea diplome,
sunt convinsă că în 99% din cazuri angajatorii îl aleg pe cel cu
experiență”, susține Alexandra Urșeanu, business development
manager în cadrul companiei de consultanță în resurse umane Hart
Human Resource Consulting.
Ea a mai precizat că este și în concepția românilor implementată
ideea de a fi manager, indiferent de experiența sau de școala
absolvită. Specialiștii spun însă că nici înscrierea la un program
de MBA nu este oportună dacă programul este urmat prea
devreme.
“Fără o experiență de lucru relevantă, cursurile unui program de
MBA înseamnă timp pierdut. Spre deosebire de masteratele în
management, care sunt o pregătire teoretică ce urmează după
finalizara facultății, cursurile de MBA trebuie să fie urmate
atunci când îți dorești să obții o poziție mai bună în interiorul
companiei, când deja ai coordonat echipe”, susține Bianca Ioan,
directorul de marketing al școlii de afaceri ASEBUSS.
Topul Financial Times
Aflat la cea de-a 12 ediție
- Eșantion : 156 de școli de afaceri și 8.000 de absolvenți
- Criterii: salariul obținut de absolvenți după trei ani de la absolvire, procentul de studenți internaționali din totalul numărului de studenți, expunerea internațională în timpul programului de MBA, evoluția în carieră după absolvire, recomandările absolvenților (de la ce școli de afaceri și-ar recruta ei angajații), numărul de apariții în publicațiile de specialitate ale rezultatelor cercetării realizate în cadrul școlii de afaceri etc.
- Școlile participante trebuie să aibă acreditatea AACSB, Equis sau Amba și să fi desfășurat cursul de MBA de cel puțin patru ani.
Topul The Economist
Aflat la cea de-a noua ediție
- Eșantion: 132 de școli de afaceri și peste 18.700 de studenți și absolvenți
- Criterii: numărul de absolvenți care și-au găsit de lucru la trei luni după absolvire, rezultatele medii la testele GMAT, evoluția salariului după absolvire, numărul de țări în care există o comunitate a absolvenților, numărul de ani de experiență de lucru ai studenților.