“Dacă nu vom reuși finalizarea proiectelor până în 2026, implementarea PNRR ar putea deveni cea mai scumpă prostie a PSD și PNL: vor trebui să finanțeze de la buget proiectele începute, dar neterminate. Din același buget ce este deja în pioneze.”
Cum priviți evoluția nivelului de trai al românilor pe fondul crizelor suprapuse din ultimii ani și al inflației ridicate?
S-au suprapus crizele, da asta nu s-a întâmplat doar în România. La noi, în ultimii trei ani, peste aceste crize s-au suprapus deciziile proaste luate la nivel guvernamental. Să fie foarte clar: românii au fost sărăciți în ultimii trei ani de politicile guvernamentale PSD+PNL.
Ce soluții propuneți pentru încetinirea inflației, în contextul în care România a înregistrat cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană?
Inflația în România nu a venit așa, natural, ca ploaia! România are cea mai mare inflație, dar și cel mai mare deficit bugetar. Și asta nu este deloc o coincidență.
În primul rând, propunem reducerea urgentă și imediată a deficitului. Și propunem asta prin reducerea ineficienței aparatului bugetar. Statul plătește sume enorme nu pentru servicii publice de bună calitate, ci ca să le dea unora un loc de muncă. Și ce spun aici nu sunt povești, ci o măsură concretă, care poate fi luată de oameni politici responsabili, care nu sunt nici analfabeți economic.
Datoria publică a României a depășit nivelul de 800 de miliarde lei în ianuarie 2024, peste 50% din PIB. Ce efecte va avea această povară asupra generațiilor următoare?
Vom plăti cu toții dezmățul acestor politicieni ce ne duc voit, cu viteză, spre un zid. Efectele vor fi sărăcirea copiilor noștri. În loc să facă ceva mai bun în viață, copiii noștri vor plăti dobânzi și vor returna împrumuturi făcute de actuala guvernare, pentru a plăti sinecuri, și un aparat ce nu funcționează pentru plătitorul de taxe, ci pentru aparatul de partid.
Trebuie să explicăm ce înseamnă 800 de miliarde de lei: înseamnă 10.000 de km de autostradă (la 16 mil eur/km) sau 640 de spitale regionale (la 250 mil euro/spital). Unde sunt? Nu le vedem, pentru că nu există, pentru că au cheltuit bani pe care nu îi au ca să plătească cheltuieli care nu ne ajută: să plătească pensii speciale și sinecuri de partid. Vorbim de cifre atât de mari încât aproape li se pierde sensul. Realitatea este următoarea: 800 de miliarde datorie înseamnă de fapt că fiecare familie datorează 108.000 de lei (800 mld. împărțit la 7.470.000 gospodării cât zice INS că are România).
Per cetățean, înseamnă 42.000 de lei: fiecare copil, pensionar și adult, are o datorie de 42.000 de lei de care Ciolacu și Ciucă nu vorbesc niciodată. Dar ea este acolo, și ne costă dobânzi din ce în ce mai mari pentru că cei ce împrumută România știu că România are nevoie de împrumuturi din ce în ce mai mari.
Ce soluții aveți pentru reducerea datoriei publice, astfel încât România să poată avea în anii următori resursele necesare pentru investiții și servicii publice?
Este necesară revenirea la baze sustenabile, nu poți trăi foarte mult timp pe baze nesustenabile, cum face România acum. În primul rând trebuie redus deficitul, deci stoparea creșterii alerte a datoriei publice, iar în acest moment trăim într-o poveste, în care doar pentru a trece anul trebuie să împrumutăm peste 200 miliarde de lei pentru tot anul 2024. Doar ca să acoperim cheltuielile aberante ale statului obez.
Guvernul a ratat toate țintele de cheltuielile bugetare, iar deficitul bugetar a scăpat de sub control. Cum ar trebui abordată această provocare?
Politica traiului pe datorie va pune finanțele României pe butuci. Dacă ar fi un salariat, România ar împrumuta de la bancă 1.000 lei lunar, cheltuind 5.000 lei la un salariu de 4.000 lei. Ar împrumuta încă 1.000 pentru a plăti ratele la bănci (rambursarea titlurilor de stat ajunse la maturitate). Cât timp ar duce-o orice român cu salariu de 4.000 lei ce cheltuie 6.000? Nu mult! Dezastrul financiar în cifre arată cam așa, pe cifrele oficiale: cheltuielile Guvernului au crescut cu 30%, iar veniturile cu 15%. Deficitul a explodat la 3,34% în doar 4 luni. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 21%, iar cele cu bunuri și servicii cu 28%. Suntem deja în criză bugetară, deficitul va merge spre 8% anul acesta. Marcel și Nicu sunt în campanie, jaful continuă.
Guvernul României a împrumutat doar anul acesta 11 miliarde euro de pe piețele internaționale și 44 miliarde lei.
Coaliția de guvernare analizează creșterea taxelor în anul 2025, dar mediul de business cere predictiblitate. Cum echilibrezi bugetul fără să descurajezi investițiile mediului privat?
Începi prin a nu-l dezechilibra din prima, asta ar face orice conducere responsabilă. Mediul de business vrea predictibilitate, însă trebuie să fie conștient că va deconta politicile curente iresponsabile, dacă ele continuă. Această incontinență fiscală, în care toate cheltuielile explodează, acest mediu, în care cheltuielile cu aparatul bugetar explodează, nu se va termina bine pentru ei. Mediul de business trebuie să știe că atunci când piețele se vor închide, când nu vor mai finanța acest dezmăț bugetar, ei vor fi cei ce vor deconta, ei adică noi, cetățenii corecți plătitori de taxe. PSD va încerca să se salveze omorând companiile, vor introduce, fără rușine, taxe peste noapte. Iar PNL-iștii vor susține fără rușine aceste taxe.
Ce plănuiți să faceți pentru a încuraja un cadru de predictibilitate în ceea ce privește deciziile publice care influențează mediul privat? Cum deschizi un dialog real?
În primul rând plănuim să facem bugete corecte. Ce face Guvernul este un simulacru, fac bugete din pix, doar că să arate bine. În realitate este un dezastru. Suntem singurul partid politic pro-mediul de afaceri din România. Vom aplica ce promitem: mai puțină birocrație, mai puțin intervenționism, mai puține agenții care să stea pe capul antreprenorilor și pe banii plătitorilor de taxe.
De ce nu atragem mai repede finanțări europene din PNRR și din cadrul financiar multianual? Ce grad de absorbție vom avea cu adevărat pe PNRR peste doi ani?
Este un blocaj total, când ați auzit ultimele știri despre PNRR? Incompetența guvernamentală este majoră: nu sunt în stare să execute nici jumătate din programul pe care noi, USR, l-am creat pentru dezvoltarea României.
Dacă nu vom reuși finalizarea proiectelor până în 2026, implementarea PNRR ar putea deveni cea mai scumpă prostie a PSD și PNL: vor trebui să finanțeze de la buget proiectele începute, dar neterminate. Din același buget ce este deja în pioneze.
Cum putem accelera absorbția? Se pot reconfigura elemente pe parcurs pentru a reuși să atragem mai multe fonduri din acest program?
Singura reconfigurare pe care Ciolacu și Ciucă au susținut-o a fost ca nu cumva să scadă pensiile speciale, deci despre ce vorbim?!
În contextul unui deficit bugetar, putem folosi fondurile europene disponibile pentru a alimenta creșterea economică?
Am putea, dar nu cu PSD și PNL, pentru că aceste partide au un singur scop: să-și instaleze clanurile în funcții publice. Europenii ne dau, dar nu ne bagă și-n traistă. Trebuie să fim în stare să punem aceste capitaluri la treabă, ori actualii guvernanți sunt buni doar la a se face că fac.
În ce ritm evoluează marile proiecte de infrastructură? Care sunt principalele provocări și de ce sunt șantiere blocate?
Proiectele merg prost pe foarte multe șantiere. Sunt întârzieri mari pe Autostrăzile Moldovei A7, A8, autostrada de centură Bucureșți A0, Autostrada Transilvania, Autostrada Sibiu – Pitești sau Lugoj – Deva, dar și la lucrările de modernizare a căilor ferate sau de construire a noilor linii de metrou. De ce? Avem un stat supradimensionat, populat cu pile de partid, fără indicatori de performanță, cu o birocrație incredibilă, cu finanțare insuficientă pentru marile proiecte. Iar realitatea tristă e că vom pierde bani europeni din PNRR din cauza proiectelor foarte întârziate. Vom pierde oportunități economice.
Cum vedeți nevoia de investiții în infrastructură și care ar trebui să fie prioritățile României în următorii cinci ani?
România se află într-o conjunctură extrem de favorabilă în ceea ce privește banii pentru investițiile în infrastructură. Avem fondurile europene clasice, un exercițiu financiar se încheie, altul începe, avem PNRR, unde numai acolo sunt 7 miliarde euro, bani obținuți prin negocieri foarte dure de mine și de colegii mei din USR, când eram la guvernare. Bani avem, avem nevoie de oameni capabili care să se concentreze și care să știe să facă aceste proiecte de infrastructură rutieră sau feroviară. Banii aceștia îi pierdem dacă nu facem treabă cu ei și de aceea este absolut necesar să nu pierdem acest moment excelent să ne rezolvăm o problemă istorică, infrastructura între regiuni.
Ce agendă de proiecte aveți pentru Uniunea Europeană, în contextul dezbaterilor precum tranziție energetică, criză climatică, posibilitatea unui pact industrial, competiția cu SUA și China pentru atragere de investiții sau alte teme importante în Europa?
Comasarea acestor alegeri, făcută în primul rând pentru că PSD și PNL se tem de electorat, a făcut că temele europene să fie acoperite de campania pentru locale. La europarlamentare, PSD și PNL merg braț la braț. Ați observat că, pentru europarlamentare, nu propun nimic? Cel mai memorabil subiect de discuție legat de europarlamentare dintre Mihai Tudose, capul de listă de la PSD și Rareș Bogdan, capul de listă de la PNL, a fost dacă ultimul mai poartă sau nu mai poartă chiloții peste pantaloni. Atât au putut.
Alianța Dreapta Unită a venit cu un plan în care vorbim, concret, despre viziunea noastră asupra viitorului Uniunii Europene și felul în care apartenența noastră la UE ne poate ajuta să creștem nivelul de trai al românilor. Este publicat pe dreaptaunita.eu. Nu întâmplător, punem accent pe pregătirea pentru trecerea cât mai rapidă la moneda unică. Asta înseamnă pentru oameni dobânzi mai mici și pentru stat mai multă cumpătare bugetară.
Viitorul Uniunii și locul pe care îl va ocupa în economia globală este un subiect care va atârna greu în bunăstarea europenilor. Concurența globală pentru dezvoltarea industriilor viitorului – microcipuri, procesoare, semiconductori, inteligență artificială, mașini electrice, hidrogen, lanțuri de aprovizionare pentru industria verde etc – se va duce la nivel continental și noi susținem programe europene care să ne plaseze, pe noi, Uniunea Europeană și România, în fruntea revoluției tehnologice.
Suntem în fața unei noi revoluții industriale și la guvernul României pare că nu a ajuns încă vestea, pe fax. Trebuie să fim foarte atenți cum modelăm viitorul.
Acest material a fost plătit de USR
Cod unic de identificare: 41240005