Aurora Liiceanu
Legături de sânge
Povestea Ioanei
Editura Polirom
Cu contribuția lui Mihai Ioan Micle. „O fascinantă analiză a psihicului uman. La prima vedere, Ioana, zisă Biba, este o femeie obișnuită. Încă tânără, energică, se ocupă de casă și de iubitul bolnav. Ea are însă o poveste cutremurătoare: în urmă cu mai mulți ani, și-a ucis în bătaie fratele. Ce anume a împins-o la acest gest? A fost un simplu impuls sau urmarea unei copilării marcate de abuzuri? Ioana crede că un moment esențial i-a schimbat destinul – cel în care și-a invitat fratele mai mare să locuiască împreună. Știe că este vinovată, dar nu pare să aibă remușcări pentru răul pe care l-a făcut. Pornind de la povestea ei, Aurora Liiceanu schițează un tablou realist al vieții în închisoare și încearcă să stabilească dacă există un «cod genetic» al criminalilor.”
Siegfried Lenz
Un moment de reculegere
Editura RAO
Traducere din limba germană de Anca Vasas. „O vară caldă într-un mic oraș de pe malul Mării Baltice. Benny Goodmann și Ray Charles sunt încă la modă, pe străduțe umblă omul cu flașneta, se plătește cu «mărci» și când intră în clasă profesoara de engleză, elevii răspund: «Good Morning Mrs. Petersen». Faptul că Stella Petersen și elevul Christian se iubesc nu-l știe nimeni, chiar dacă nuvela nu vorbește despre altceva. Cum se ajunge la această iubire, cum se transformă cuvintele și gesturile, întâlnirile și atingerile întâmplătoare în pasiune, cum trebuie această pasiune să se confrunte cu realitatea, cum vrea Christian să asigure durata acestei iubiri printr-un plan pe cât de îndrăzneț, pe atât de iluzoriu și cum se va sfârși dintr-o dată totul – sau poate că nu chiar totul. Cum devine dragostea nemuritoare tocmai prin moarte – despre asta povestește Siegfried Lenz cu talent nemaipomenit, cu distanțare și umor, alert, compact, închistat.”
Ciprian Vălcan
Amiel și canibalul
Editura Cartea românească
„Vălcan propune nu doar o perspectivă sumbră asupra istoriei și asupra întregii alcătuiri a lumii, în care preeminența răului e un dat metafizic, ci și o vitriolantă descriere a naturii umane. Viziunea sa, exprimată în cele mai surprinzătoare moduri, fortând absurdul, parodicul sau macabrul, mizând pe efectul retoric al paradoxului și al formulei sofistice, conduce la alcătuirea unui adevărat catalog al viciilor omenești, rizibile ori hidoase, monstruoase sau numai grotești.” Născut în 1973, Ciprian Vălcan are o licență în filosofie la Sorbona, este doctor în filosofie și istorie culturală al mai multor universități și profesor universitar la Timișoara.
J.A. Redmerski
Niciodată împreună?
Editura Trei
Colecția Eroscop. Traducere de Ana-Daniela Micu. „Camryn Bennett, o tânără în vârstă de douăzeci de ani, crede că știe exact în ce direcție se îndreaptă viața ei. Însă după o noapte de pomină la cel mai extravagant club din Raleigh, North Carolina, șochează pe toată lumea – inclusiv pe sine – când se hotărăște să renunțe la singura viață pe care a cunoscut-o vreodată și să ia totul de la început. Având la ea doar poșeta și telefonul mobil, Camryn se urcă într-un autobuz Greyhoud, gata să se găsească pe sine însăși. În schimb, îl găsește pe Andrew Parrish. Sexy și provocator, Andrew o face să simtă dragostea și pasiunea în feluri pe care Camryn nu și le-ar fi imaginat niciodată. Însă bărbatul din viața ei ascunde un secret. Îi va apropia acesta definitiv sau îi va distruge ireversibil?” (editorii)
Eugen Ruge
Vremea luminii care pălește
Editura Curtea veche
Traducere de Oana-Nora Căpățână. Fiu al unui fost prizonier de război german și al unei rusoaice, Eugen Ruge s-a născut în URSS în 1954 și a plecat în RDG, împreună cu familia sa, doi ani mai târziu. A studiat matematica la Universitatea Humboldt din Berlin, în 1986 și-a început activitatea de scriitor, scenarist și realizator de filme documentare, iar în 1988 s-a mutat în RFG.. Vremea luminii care pălește (2011), primul său roman, a fost distins cu Premiul Alfred Döblin pentru manuscris în 2009 și cu Premiul Aspekte și Premiul Cărții Germane în 2011. Romanul este povestea a patru generații, care pun umărul la construirea statului comunist și în final ajung la concluzia că regimul nu mai e o opțiune. Practic, romanul unei societăți
Ioan Buduca
Principiul antropic
Editura Tracus Arte
Autorul consideră că adevărata fenomenologie nu s-a născut și mai ales nu și-a câștigat gloria cu Heidegger, ci este „o metodă personală, repetabilă în orice alt laborator de gândire. Numele ei: antroposofia.” „Discursul antroposofic nu este reprezentare, ci o prezentificare a ceea ce poate fi perceput direct cu gândirea.” Urmează un număr de eseuri despre Rudolf Steiner, Rene Guenon, Basarab Nicolescu, spiritul timpului nostru, pâine și iertare, înțelepciunea inimii, misteriile Eului, credința în realitățile spirituale și multe altele.