Cei mai mulți români s-au înscris anul trecut la University
College London din Marea Britanie, una dintre cele mai prestigioase
universități britanice, cu o vechime de peste 180 de ani.
Univeristatea se află pe locul 4 în clasamentul celor mai bune
școli din lume realizat în acest an de publicația americană US News
& World Report în colaborare cu compania Quacquarelli Symonds,
specializată în educație și studii în străinătate, care realizează
astfel de clasificări încă din 2004.
Poziția ocupată în top de universitatea britanică este susținută și
de faptul că 21 de foști profesori și absolvenți ai acestei
instituții au primit Premiul Nobel, cel mai recent fiind obținut în
luna octombrie a anului 2009, când un profesor, Charles Kao, a
primit Premiul Nobel pentru Fizică.
“În anul 2009- 2010, un număr de 93 de studenți români s-au înscris
la cursurile unei facultăți din cadrul University College London,
în creștere cu 48% față de anul școlar anterior. Numărul celor
nou-înscriși a crescut semnificativ de când România a intrat în
Uniunea Europeană”, susține James Davis, head of Alumni Relations
în cadrul University College London. Cei mai mulți români care vor
să-și continue studiile la această universitate aleg mai ales
Facultatea de studii slavone și est-europene. Instituția este a
păstrat legătura și cu 60 de absolvenți români care lucrează în
diverse domenii, fie ca lectori universitari, fie ca business
development manageri. De asemenea, jumătate din absolvenții acestei
instituții lucrează în România, ceilalți rămânând să lucreze în
străinătate.
Aproape 40 de români învață la Harvard
37 de români învățau anul trecut în cadrul universității americane
Harvard, una din universitățile care de ani buni ocupă locul I în
clasamentele internaționale. Aproape 21.000 de studenți s-au
înscris anul trecut la cursurile unei facultăți din cadrul acestei
universități, dintre care 6.655 au ales cursurile de licență,
potrivit informațiilor oferite de reprezentanții instituției.
Alexandru Mănăilă, absolvent de economie la Harvard College în
promoția din 2007, susține că nu există un număr fix de români care
sunt admiși la Harvard în fiecare an însă, de regulă, se înscriu și
sunt admiși cam 2 sau 3 studenți români, iar dacă numărul
aplicanților este mai scăzut, pot intra și șase români pe an în
cadrul acestei universități.
“Am vrut să merg la Harvard pentru că este cea mai bună școală din
lume, însă nu te duci acolo doar ca să înveți macroeconomie, ci
pentru profesori. Eu îl aveam ca profesor de economie pe
economistul-șef al Casei Albe, iar profesoara de fizică era
câștigătoare a Premiului Nobel. În plus, absolvirea acestei
universități îți oferă oportunitatea de a lucra într-o companie
care să fie lider de piață”, spune Mănăilă, care este și cofondator
al Ivy and Excellence în România, club care reunește 50 de membri,
absolvenți ai unor școli de prestigiu precum Harvard, Yale,
Princeton, MIT, Oxford sau INSEAD, dar și oameni de afaceri
români.
În prezent, Alexandru Mănăilă este managing director în cadrul unei
firme de fuziuni și achiziții de pe piața locală, după ce a lucrat
timp de doi ani în străinătate, în cadrul a două companii de
consultanță în management pentru sistemul bancar.
“Companiile vin în campus să facă recrutări, însă diploma de la
Harvard nu-ți garantează un job la cea mai bună companie de pe
piață. La firma la care am lucrat eu, de exemplu, care era liderul
pieței de consultanță în management pentru sistemul bancar, au fost
aplicate 400 de CV-uri ale absolvenților de Harvard, din care am
fost admiși doar 2 sau 3 absolvenți”, spune Mănăilă.
18 absolvenți români de MIT anul trecut
Tot anul trecut, în cadrul Massachusetts Institute of Technology
(MIT), una dintre cele mai importante universități tehnice
americane de studii și cercetări, aflată pe locul 9 în topul US
News & World Report, șapte studenți români s-au înscris la
cursurile unei facultăți din cadrul acestei instituții. Tot anul
trecut, 18 români și-au finalizat studiile la MIT.
De altfel, în ultimii 12 ani în cadrul MIT
s-au înscris, în medie, câte zece români pe an, iar în aceeași
perioadă un număr de 217 români au obținut o specializare în cadrul
uneia dintre facultățile MIT. Printre obiectivele acestei
universități se numără aprofundarea cercetărilor legate de
tratamentul împotriva cancerului, energie sau economie.
Absolvenții de MIT sunt printre cei căutați candidați de către
angajatori: în perioada 2008 – 2009, 346 de companii au făcut
recrutări prin intermediul centrului de carieră și dezvoltare al
instituției, majoritatea provenind din sectorul IT, servicii
financiare sau consultanță. Salariul mediu al unui absolvent al
unei facultăți din cadrul MIT este, în medie, de 5.600 de dolari pe
lună, în timp ce un absolvent de masterat în domeniul științelor
câștigă 6.000 de dolari pe lună, potrivit unor statistici din luna
februarie a acestui an publicate de universitate.
În 2009, 18 români s-au înscris la cursurile Universității Yale,
care are un buget de aproximativ două miliarde de dolari și care
școlarizează peste 11.500 de studenți.
15% din români aleg SUA pentru studii
“SUA atrag aproximativ 14% din studenții români din străinătate,
iar cele mai populare orașe par să fie New York, Chicago,
Washington DC și Cambridge”, susține Costin Elefteriu, secretar
general în cadrul Ligii Studenților Români din Străinătate (LSRS),
pe baza informațiilor obținute de la cei peste 2.700 de membri ai
organizației. LSRS are membri în 40 de țări și deține 20 de filiale
în Europa și în America. Aproape o treime (30%) din studenții
români care pleacă la studii în străinătate aleg facultățile cu
specializare în economie sau în domeniul afacerilor, în timp ce
aproape unu din cinci (28%) români vor să-și aprofundeze studiile
în domenii precum IT, inginerie sau științe exacte. Un interes mai
scăzut este pentru facultățile străine cu specializare în politică
sau administrație publică (14%) sau științe socio-umane (10%),
comunicare și marketing (10%) sau medicină (5%).
50.000 de români învață în străinătate
Aproximativ 50.000 de studenți români studiau anul trecut în
străinătate, ceea ce înseamnă 5,5% din totalul studenților care
învață în România, arată estimările companiei europene Integral
Programe Educaționale, care oferă servicii legate de programele de
studiu în străinătate.
Există o tendință și în ceea ce privește interesul românilor care
vor să se înscrie la o universitate europeană: unu din cinci români
ar vrea să studieze în domenii precum economie, marketing sau
management, în timp ce 10% din aceștia vor să facă facultatea de
informatică și calculatoare sau vor să se specializeze în domeniul
comunicării de masă, potrivit informațiilor centralizate în urma
proiectului World Education, derulat de Integral Programe
Educaționale, un ONG în domeniul educației.
În statele din vestul Europei sau în SUA cele mai bune
universități, aflate în topurile mondiale, sunt cele particulare,
spre deosebire de sistemul românesc. Instituțiile de învățământ
superior particulare românești sunt considerate o alternativă
pentru absolvenții de bacalaureat care nu reușesc să ocupe un loc
la universitățile de stat, considerate a fi cele mai prestigioase
instituții educaționale din țară.
Merg mai mulți în Europa de când suntem membri ai
UE
Anamaria a făcut aplicațiile pentru admitere la o universitate de
top încă de când era la liceu în Elveția, când a fost asistată de
un consilier care a sfătuit-o cum să-și scrie dosarul, la ce
universități poate aplica în funcție de preferințe și care i-au
furnizat tot felul de clasamente internaționale ale acestora.
“Știam clar că vreau să urmez o facultate de Drept în Marea
Britanie, preferabil în Londra, pentru că îmi doream să devin
barrister (avocat – n. red.) și să lucrez la Commonwealth măcar
câțiva ani după terminarea facultății. Așa că am ales City
University, care era în top 10 din Marea Britanie după anumite
criterii”, spune Anamaria, care a adăugat că după terminarea
facultății urmează o perioadă de stagiu, după care urmează
admiterea în barou și programul de masterat. Ea a mai precizat că
salariul este de circa 1.200 de lire pe lună numai pentru perioada
de stagiu.
În cadrul universității britanice Oxford, numărul de studenți
români a crescut constant în ultimii trei ani, tot pe fondul
intrării României în Uniunea Europeană. Astfel, dacă în 2007 numai
42 de români studiau în cadrul acestei universități, în 2008
numărul acestora a crescut la 52, cu aproape 20 de studenți mai
puțini decât în anul următor.
“La sfârșitul lunii decembrie a anului trecut, 71 de români erau
înscriși la cursurile universității Oxford, din care 24 urmau
cursurile unui program de licență, 46 învățau în cadrul unui
program de masterat în domeniul educației și cercetării, iar unul
era visiting student”, susține Galle Jolly, reprezentantul biroului
de presă din cadrul universității, care școlarizează aproximativ
21.000 de studenți în prezent.
“Anul trecut, din 1.700 de studenți care
și-au început studiile, numai 800 au folosit sistemul centralizat
UCAS (sistemul de aplicații pentru Marea Britanie – n. red.),
ceilalți preferând să aplice direct la universitățile recomandate
de prieteni. Nu toți studenții români cunosc oportunitatea pe care
sistemul centralizat UCAS le-o oferă, acela de a trimite o singură
aplicație către 5 universități în același timp, sau de a căuta
universitatea potrivită și topuri ale acestora în funcție de
domeniul de studiu”, susține Irina Christova, coordonatorul
proiectului World Education. În 2010, au aplicat prin intermediul
sistemului UCAS un număr de 1.415 studenți români.
În SUA, au șanse mari de absolvire dacă trec de
admitere
“Odată acceptați la cele mai bune universități de top, românii au
șanse mari să iasă de pe băncile acestora 2- 7 ani mai târziu cu o
diplomă de licență, masterat sau chiar doctorat. Durata studiilor
introduce o nouă variabilă, motiv pentru care estimarea numărului
de absolvenți este foarte dificilă”, susține Ioan Mărginean,
coordonatorul filialei LSRS din Statele Unite. El a mai precizat că
aproximativ 50 de români au absolvit din 2000 până în prezent
California Institute of Technology, o universitate aflată pe locul
10 în clasamentul din acest an. După absolvire, majoritatea
românilor rămân să lucreze în străinătate pe funcții și salarii ce
depind de domeniu și de gradul de specializare.
“În trecut, românii preferau specializările tehnice – știință,
inginerie – dar în prezent există suficiente exemple de români care
studiază în domenii mai puțin tradiționale”, mai spune
Mărginean.
În ultimii trei ani, 27 de români au absolvit cursurile unei
facultăți sau ale unui program de masterat din cadrul University of
Chicago, care are mai bine de 140.000 de absolvenți din toată
lumea. În fiecare an, aproape 15.000 de studenți se înscriu în
cadrul acestei instituții, din care 5.000 aleg programele de
licență.
“Statisticile noastre arată că în anul școlar 2009- 2010 s-au
înscris 20 de români în cadrul University of Chicago, pentru
programele de licență (5), de masterat (11) sau de MBA (4)”, spun
reprezentanții universității, clasată pe locul 7 în topul celor mai
bune din lume.
În cadrul universității Princeton, una dintre cele mai prestigioase
universități americane, cu o vechime de peste 260 de ani, în anul
școlar 2009 – 2010 erau înscriși 26 de studenți români. În perioada
2007- 2010 s-au înscris 44 de români la cursurile acestei
instituții.
La Universitatea Johns Hopkins învățau anul trecut 23 de studenți
români, potrivit informațiilor disponibile pe site-ul instituției,
care are în total 36 de absolvenți români până în prezent.
La University of Pennsylvania (SUA), un număr de 122 de români s-au
înscris la una
dintre facultăți în perioada 2005 – 2009, iar în aceeași perioadă
au absolvit 64 de români cursurile unei facultăți din cadrul
acestei universități.
“Cei mai mulți studenți români s-au înscris în cadrul specializării
Economie, în timp ce în rândul absolvenților, cei mai mulți au fost
în Phd în Fizică și Astronomie, DMD în medicină dentară și în
cadrul programelor de MBA”, susține Julie McWilliams, asistent în
cadrul biroului de relații publice al University of
Pennsylvania.