CCR a explicat de ce nu trebuie suspendat Basescu

Parlamentul decide maine dimineata daca il suspenda sau nu pe presedintele Traian Basescu, dupa ce Curtea Constitutionala (CCR) a facut publice argumentele cuprinse in avizul consultativ negativ pe care l-a dat propunerii de suspendare initiata de PSD, PRM si PC.
Motivatia Curtii va aparea astazi in Monitorul Oficial, iar Parlamentul este obligat sa se intruneasca in sedinta comuna la 24 de ore de la acest moment pentru a lua o decizie prin vot.
Seful statului si-a anulat vizita in Macedonia programata pentru joi si vineri pentru a putea participa la sedinta Parlamentului.
Basescu nu a dorit sa fie prezent la sedinta comuna din februarie in care senatorii si deputatii au discutat oportunitatea suspendarii lui din functie.
In motivatia care a fost trimisa ieri Parlamentului, judecatorii Curtii Constitutionale explica de ce presedintele nu poate fi acuzat ca a incalcat “grav” legea fundamentala si afirma ca seful statului are dreptul sa critice si sa aiba relatii privilegiate cu partidele care sustin programul politic in baza caruia a fost ales.
Curtea Constitutionala apreciaza ca pot fi considerate fapte grave de incalcare a legii fundamentale acele decizii sau sustragerea de la indeplinirea unor hotarari obligatorii prin care presedintele ar impiedica functionarea autoritatilor publice, ar suprima sau ar restrange drepturile cetatenilor, dar judecatorii arata in motivatie ca actele care i se imputa sefului statului nu pot fi calificate drept incalcari grave, de natura sa determine suspendarea sa din functie.
“Prerogativele constitutionale ca si legitimitatea democratica pe care i-o confera alegerea lui de catre electoratul intregii tari ii impun presedintelui Romaniei sa aiba un rol activ, prezenta lui in viata politica neputand fi rezumata la un exercitiu simbolic si protocolar”, subliniaza judecatorii Curtii in motivatia care a fost trimisa ieri Parlamentului.
Judecatorii insista in motivatia de 18 pagini ca presedintele poate sa-si exprime opinii politice in exercitarea mandatului, aratand ca “libertatea de exprimare si de critica este indispensabila democratiei”, dar ii recomanda lui Traian Basescu sa fie respectuos atunci cand se refera la autoritatile publice.
Asadar, in opinia judecatorilor, lui Basescu nu i se pot reprosa declaratiile la adresa primului-ministru, despre care a spus ca e mincinos si ca regreta ca l-a numit in functie, nici cele referitoare la parlamentari “care ar face legi pentru infractori” sau referitoare la institutia Parlamentului care ar fi “o sandrama intrata in moarte clinica”. Acestea sunt considerate opinii politice.
Intr-o categorie similara intra ceea ce initiatorii suspendarii au numit actiuni de intimidare, santaj sau presiuni: declaratiile presedintelui referitoare la necesitatea de a adopta anumite legi sau de a urma anumiti pasi. Curtea insista ca presedintele a exprimat opinii sau critici, necesare intr-o democratie constitutionala, si ca legile sau actiunile care au urmat declaratiilor presedintelui sunt responsabilitatea celor care le-au adoptat si nu a sefului statului.
Tot Parlamentul este responsabil si pentru validarea guvernului Tariceanu, despre care initiatorii suspendarii au afirmat ca a fost numit neconstitutional de catre Basescu.
Judecatorii spun ca guvernul a fost legitimat de Parlament in momentul investiturii si ca Basescu nu poate fi acuzat ca a incalcat Constitutia nici in aceasta situatie.
In scandalul “biletelul”, unde lui Basescu i s-a reprosat ca a incalcat dreptul constitutional de petitionare, Curtea spune ca nu poate fi constatata o neregula atata vreme cat din partea premierului Tariceanu nu a fost depusa nicio plangere in acest sens.
Nota de pe dosarul “ALRO” – despre care judecatorii constata ca este ironica – sau nota catre fostul ministru al transporturilor, Radu Berceanu, nu pot fi interpretate ca o interventie de favorizare a firmelor, se mai arata in motivatia Curtii.
De asemenea, Curtea stabileste ca presedintele are libertatea de a participa la orice sedinta de guvern doreste, nu numai la cele amintite in constitutie: in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii sau asigurarea ordinii publice.
Judecatorii afirma ca presedintele nu se substituie Guvernului atunci cand participa la sedinta, intrucat el nu poate obliga Guvernul sa adopte actele juridice pe care acesta doreste sa le adopte si nici nu-l poate obliga sa ia masuri contrare vointei sale.