Semnarea acordului privind amplasarea scutului american antirachetă plasează într-o siguranță deplină teritoriul României și economia românească, iar adoptarea declarației privind parteneriarul strategic România-SUA stabilește perspectivele pentru colaborarea în următoarele decade, spune președintele Traian Băsescu.

Marți, la Washington, miniștrii de externe român și american au semnat acordul privind amplasarea în România a scutului american antirachetă, în vreme ce la nivelul celor doi președinți, Traian Băsescu și Barack Obama, a fost adoptată Declarația comună referitoare la “Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI” – care reprezintă prima transpunere într-un document bilateral a parteneriatul strategic cu SUA lansat în 1997 cu ocazia vizitei președintelui Bill Clinton la București.

Secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a salutat ieri semnarea documentului privind amplasarea scutului, în vreme ce Rusia, care se opune acestui proiect, și-a îndulcit tonul, mai mulți analiști și oameni politici ruși apreciind ieri că el nu este îndreptat împotriva Rusiei și nici nu afectează capacitatea strategică a Federației.

Președintele român a argumentat ieri că amplasarea scutului va face ca nivelul de securitate al României să fie cel mai mare din istoria țării. Nu în ultimul rând, cele convenite în SUA vor ajuta economia României, mai spune șeful statului, pentru că, arată el, America este ea însăși interesată să aibă în zonă ca partener o țară puternică din punct de vedere economic.

“România are șansa participării la proiecte româno-americane, care să facă transferul de tehnologie, de știință, de educație, de elemente de cercetare în economia românească. Este și în interesul Statelor Unite ca, aici, la frontiera NATO să se afle un stat puternic și care să se dezvolte.”

Cât va fi ajutată România și economia ei prin amplasarea scutului și întărirea parteneriatului strategic?

Amplasarea scutului ar putea compensa riscul mare de țară al României mai ales pentru companiile americane, spune economistul Liviu Voinea.

“Este foarte bine să avem relații foarte bune cu Statele Unite, mai ales că relațiile economice sunt sub potențial. Amplasarea scutului arată că suntem tratați cu seriozitate și acest lucru poate compensa riscul mare de țară al României mai ales pentru companiile americane care ar putea decide să vină aici.”

România a mai cunoscut în urmă cu câțiva ani beneficiile ce rezultă dintr-o sporire a securității naționale. Economiștii au pus explozia investițiilor străine în România după 2002 și pe seama invitației ce i-a fost adresată de a adera la NATO.

În cinci ani (2003 – 2007) după invitația istorică adresată României în toamna lui 2002 de a adera la NATO și până la debutul crizei, România a atras investiții străine de opt ori mai mari în fiecare an comparativ cu anii de dinaintea acestui demers.

Astfel, în cinci ani, 2003 – 2007, România a atras 28 mld. euro investițiii străine, într-un ritm de peste 5,5 mld. euro anual. Între 1991 și 2002 România atrăsese 8,5 mld. euro, adică 700 mil. euro anual – de opt ori mai puțin decât media anuală de după 2002. Este adevărat că din 2003 și profitul reinvestit a început să fie considerat ca investiție directă, ceea ce a schimbat metodologia de calcul și a făcut ca ritmul investițiilor să explodeze.

Situația economică în ansamblu s-a îmbunătățit și ea considerabil după 2002. PIB-ul a crescut din 2002 până în 2008 de trei ori, de la 48 mld. euro la 130 mld. euro. Salariul mediu net a crescut de 2,7 ori, de la 124 de euro/lună la 333 de euro, numărul salariaților s-a majorat cu 300.000, veniturile bugetului public au crescut de trei ori, de la 13,6 mld. euro în 2002 la 48 mld. euro în 2008.

Celălalt document – Declarația comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI – convenit marți între cei doi președinți este la rându-i foarte important și menționează ca ținte cooperarea economică, politică, militară, științifică, culturală, educația și cercetarea.

Președintele român susține că acest parteneriat este benefic pentru ambele părți, iar el deschide calea proiectelor comune româno-americane care să permită transferul de tehnologie și cercetare în economia românească.

Acest parteneriat va deveni linia de conduită și de acțiune executivă în relațiile dintre cele două țări.

“Declarația este primul document politic asumat de cei doi șefi de stat cu privire la parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite din secolul XXI (…) Acest document este un document politic care fixează liniile parteneriatului strategic pentru următoarele decade. Obiectivul pe care l-am atins în acest document este acela că se balansează parteneriatul militar cu multe alte zone de interes comun”, a afirmat președintele.

“România are șansa participării la proiecte româno-americane care să facă transferul de tehnologii în țara noastră. Este și în interesul SUA ca aici, la granița NATO, să se afle un stat puternic și care să se dezvolte”, a adăugat el.

Investițiile directe americane în România nu sunt spectaculoase în acest moment – ele reprezintă în jur de un miliard de dolari. Însă americanii au țintit resursele strategice: cereale, energie, petrol.

Ministrul de externe Teodor Baconschi crede că după evenimentele de marți investițiile americane în România vor crește semnificativ. Nu știm deocamdată dacă amplasarea scutului va aduce mai multe investiții americane, dar nici nu putem exclude acest lucru, spune Liviu Voinea.


Cele mai importante prevederi ale declarației privind parteneriatul strategic România – SUA

Urmărind viziunea comună a unui Parteneriat Strategic mai extins și mai profund, România și Statele Unite au identificat mai multe domenii de cooperare întărită:

Continuăm să sprijinim oportunitățile de sporire a schimburilor comerciale și a investițiilor, a cooperării dintre comunitățile de afaceri din SUA și România, precum și dezvoltarea unei cooperări mai profunde în domeniul industriei și tehnologiei. În căutarea unei viziuni comune asupra modalităților de a extinde și intensifica Parteneriatul Strategic dintre Statele Unite ale Americii și România, cele două țări au identificat următoarele domenii în care cooperarea se poate consolida:

  • sistemul SUA de apărare antirachetă și capacitățile NATO de apărare antirachetă, înțelegând faptul că acest sistem contribuie la asigurarea unei mai bune apărări a Statelor Unite, a României și a statelor europene membre ale NATO și sporește stabilitatea regională;

  • comerț și investiții, inclusiv facilitarea de contacte între comunitățile de afaceri, în paralel cu reafirmarea angajamentului nostru față de principiile pieței, statul de drept, asigurarea unui mediu de afaceri stabil, transparență și integritate publică;

  • securitate energetică, inclusiv asigurarea diversității surselor și rutelor de transport energetice, precum coridorul sudic, dezvoltarea de rețele electrice inteligente, studierea surselor alternative de energie (inclusiv gazele de șist) și concentrarea asupra asigurării unor surse alternative de energie ecologică și liberalizării piețelor, în vederea atragerii de noi investiții în sectorul energetic;

  • democrație și stat de drept, drepturile omului și bună guvernare, inclusiv prin susținerea fermă a acestor valori în regiune, în țările membre ale Parteneriatului Estic (Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina) (…);

  • educație, cercetare și contacte interpersonale, facilitate prin schimburile de reprezentanți ai diverselor profesii, investitori, oameni de afaceri, profesori și cercetători;

  • știință și tehnologie, inclusiv continuarea susținerii activităților de diversificare a persoanelor de contact în rândul membrilor comunităților de profesori și cercetători.

Președintele Băsescu despre amplasarea scutului antirachetă:

  • Acordul pentru amplasarea unui sistem de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite pe teritoriul României este un acord, care prin conținutul său, odată transpus în practică, face ca nivelul de securitate al României să fie cel mai înalt din toată istoria acestei țări.

  • Pentru prima dată România este protejată de un sistem antirachetă, care pune cetățenii ei, instituțiile, economia românească în deplină siguranță.

  • Amplasarea sistemului de apărare antirachetă balistică pe teritoriul României nu este doar în folosul României, ci este în egală măsură o valoare câștigată pentru securitatea națională a Statelor Unite, dar și pentru statele europene.

  • Obiectivul nostru este ca, în timp, această construcție de securitate bilaterală să devină parte a sistemului antirachetă al NATO.

  • Acordul nu are nimic secret în el. Eu sper că în următoarele zece zile vom conveni cu Departamentul de Stat să fie făcut public, atât în România, cât și în Statele Unite

Subiecte #acorduri bilaterale#Barack Obama#scut antiracheta#Traian Basescu#Washington