Prețul petrolului a scăzut cu peste 10% în ședința de joi, cel mai mare declin de o zi din istorie, pe fondul unor date negative pentru piață, cum ar fi aprecierea dolarului și impactul scumpirilor asupra economiei americane, însă deprecierea fără precedent poate fi pusă și pe seama altor factori, scrie Reuters.
Joi după-amiază: când cotația țițeiului Brent a coborât sub 120 de dolari, marii consumatori de petrol au început să cumpere la 117 dolari. Părea o afacere bună, după ce petrolul se încăpățânase în jurul pragului de 120 de dolari pe baril în ultima lună. Spre sfârșitul zilei se luptau să scape de el.
Cotația minimă a petrolului din ședința de joi era cu 13 dolari mai scăzută față de pragul de inchidere din ziua precedentă, o situație care nu se mai întâmplase niciodată. Declinuri comparabile însă nu de aceeași valoare au fost înregistrate doar la declanșarea primului război din Golf sau la căderea Lehman Brothers, ambele evenimente de o amploare uriașă care au generat crize mondiale.
Scăderea petrolului vine după cel mai grav declin al argintului din ultimii 30 de ani, după ce miliardarul George Soros a fost titrat în presă în calitate de vânzător masiv. În același context, mai multe rapoarte recente, de la companii care gestionează banii micilor investitori, culminând cu Goldman Sachs, au avertizat în privința unei corecții majore pe piața materiilor prime.
Ce a generat totuși declinul uriaș al cotației petrolului, o piață cu o valoare de tranzacționare de 200 de miliarde de dolari în fiecare zi? Pe piața materiilor prime, petrolul este rege și orice intervenție premeditată este în general absorbită de piață pentru că nimeni nu are puterea financiară de a mișca valorile.
În interviurile acordate de zeci de manageri de fonduri de investiți, nu s-a găsit o cauză concretă care a dus la declinul cotației. Explicația cea mai probabilă este un cumul de factori care inculd șirul record de creșteri din ultimele luni, datele economice negative care au lovit unele sectoare, precum și tranzacționarea computerizată care a accelerat declinul. Cu excepția ultimei cauze, toate celelalte au reprezentat doar un fundal pentru valul de vânzări. Ceea ce iese în evidență este felul în care computerele au transformat o procedură de reajustare a pozițiilor într-o fugă general din piață, notează Reuters.
Ordinele automate de vânzare s-au declanșat când cotația a coborât sub prețul programat de dealeri din timp în super-computerele lor. În multe cazuri, algoritmii folosiți de computere au generat vânzare, pe măsură ce petrolul se ieftinea, provocând astfel valuri și mai mari de vânzări.
“A fost un efect de domino”, spune Dominic Cagliotti, analist pe tranzacții la termen cu petrol, la o firmă din New York.
Roboții virtuali de tranzacționare sunt programați astfel încât să elimine factorul “slab de înger” și potențialele erori umane care apar pe o piață volatilă. În cazul unor scăderi abrupte de preț, cum au fost cele de joi, calculatoarele nu ezită, și vând pozițiile “long” (care mizează pe creșterea pieței” și cumpără poziții “short” (care mizează pe scădere).
O altă aparentă anomalie a pieței susține teoria tranzacționării conduse de calculatoare. Conform jurnalului de tranzacționare, numărul total al pozițiilor deschise de pe piața petrolieră – care ar scădea în mod normal în cazul unui exit în masă – a crescut. Cea mai probabilă explicație ar fi că programele virtuale de tranzacționare au trecut de la vânzarea portofoliilor pe termen lung și au deschis mai multe poziții pe termen scurt.
“Computerelor pur și simplu nu le pasă. Se creează un val cu care nu vrea să se confrunte nimeni”, spune Peter Donovan, trader la bursa de mărfuri din New York.
Mai mulți brokeri de pe Wall Street au asistat joi la prăbușirea cotațiilor petrolului dar nu puteau ști cert de unde a plecat valul de vânzări. Puteau doar să anticipeze că roboți virtuali de la alte firme de brokeraj de la New York până la Sao Paolo vor genera automat vânzări în aceeași manieră.