Lucian Croitoru a participat pe 17 septembrie la o sedinta de redactie deschisa a Ziarului Financiar, ZF Expert, pe tema relansarii economiei prin reluarea creditarii.
Timp de doua ore, bancheri si oameni de afaceri au discutat atunci care sunt cele mai bune cai de relansare a economiei. La sedinta au mai participat Dan Sucu, presedintele Mobexpert, Vladimir Cohn, presedintele Ecopack, George Mucibabici, chairman Deloitte, Constantin Stroe, vicepresedintele Dacia, Dan Pascariu, presedintele UniCredit Tiriac Bank si Mihai Bogza, presedintele Bancpost.
Croitoru a apreciat ca actuala criza economica a venit din afara, dar in mod cert ar fi venit si din interior. “Intrarile de capital au inundat economia romaneasca din 2002 pana in 2008 si au produs tendinte nesustenabile. Miscarea economiei este ciclica: in timpul fluxului PIB-ul creste, rata de schimb se apreciaza, rezervele bancii centrale cresc rapid, iar pretul activelor urca. In timpul refluxului asistam la o depreciere a monedei, la caderea PIB si la ajustarea contului curent si a pretului activelor”, a explicat el. Canalele prin care s-a sapat criza: taierea finantarii externe, comertul (scaderea exporturilor), deprecierea cursului si ingrijorarea si neincrederea oamenilor, potrivit lui Croitoru. Tot el sustine ca trebuie refacuta increderea la nivelul pietei prin promovarea de politici eficiente, orizontul de incertitudine al companiilor fiind foarte apropiat.
Ce au facut insa autoritatile in momentul in care declinul economic si-a facut aparitia pe piata romaneasca? “In momentul refluxului o banca centrala stie ca are nevoie de bani, de aceea BNR a incercat sa convinga pe toata lumea de necesitatea unui imprumut de la FMI”, a spus Croitoru. Bancile comerciale mentin in continuare un nivel ridicat al dobanzilor deoarece costurile de finantare pe care trebuie sa le suporte sunt mai mari, apreciaza bancherii. In acelasi timp, BNR a evitat sa reduca agresiv dobanda de politica monetara pentru ca se teme in continuare de presiunile inflationiste.
“In conditiile in care avem un gap de productie de minus 8%, inflatia ar trebui sa scada masiv. Dar inflatia depinde nu numai de gapul de productie, ci si de inertie. Iar componenta inertiala tine inflatia la un nivel ridicat, ceea ce face ca banca centrala sa nu poata scadea prea mult dobanda de politica monetara”, a declarat Croitoru.