Vânzarea unor pachete minoritare la companii de stat, eliminarea subvenției la energia termică și achitarea datoriilor CNADR sunt principalele măsuri incluse în draftul scrisorii de intenție discutat de autoritățile române cu FMI și Comisia Europeană.
Documentul, obținut de Mediafax, nu mai insistă atât de mult pe problemele macroeconomice, considerate rezolvate, cât pe restructurarea sectorului public.Principalele măsuri se axează pe continuarea procesului de consolidare fiscală, îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare, eficientizarea activității companiilor de stat, potrivit Ministerului Finanțelor.
Guvernul s-a angajat în discuțiile cu FMI să elimine subvenția la energia termică în perioada imediată, astfel că factura populației pentru încălzire și apă caldă ar putea crește cu până la 60% până la finele anului, în funcție de capacitatea primarilor de a acoperi diferența din surse proprii.
Datorii de 737 mil. lei acumulate de CNADNR, reprezentând facturi pentru proiectele de investiții, vor fi achitate până la finele lunii iunie, iar 622 de angajați vor fi disponibilizați până la acel termen. Proiectul scrisorii de intenție relevă intenția Guvernului de a vinde până la sfârșitul acestui an pachetul de acțiuni Oltchim rămas în proprietatea statului și de a identifica în următoarele luni o soluție pentru datoriile combinatului.
Totodată, până la finele anului Guvernul va scoate la vânzare un pachet reprezentând 20% din acțiunile CFR Marfă prin ofertă publică inițială, urmând să privatizeze operatorul de transport atunci când condițiile pieței o vor permite.
Un obiectiv nescris al noului acord este intrarea economiei pe un trend de creștere, după ce a fost atins un nivel de stabilitate macroeconomică apreciat ca satisfăcător.
Jeffrey Franks, șeful misiunii FMI în România, a declarat ieri că o provocare importantă este creșterea economică pe termen mediu și a subliniat că pentru a avea o creștere sustenabilă cel mai important element este menținerea stabilității macroeconomice. În opinia lui Franks, pe termen mediu potențialul de creștere a economiei este de circa 3%, dar FMI estimează că PIB-ul va avansa cu 3,5%-4% anul viitor și cu circa 4% în 2013.
“Recunoaștem că economia s-a stabilizat. Știm că România are nevoie de creștere economică puternică și sustenabilă. Este una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană. Va exista o oarecare creștere economică, însă provocarea este cum să îmbunătățim această creștere. Nu vrem să ne întoarcem la creșteri economice de 6-7%, iar avansul PIB să nu fie însoțit de dezechilibre uriașe, ci să fie sustenabil”, a spus Franks.
FMI a redus prognoza privind creșterea economică de anul viitor la 3,5-4%, în loc de 4,4%, ceea ce indică luarea în calcul a unor riscuri suplimentare ca revenirea economiei reale să aibă loc într-un ritm lent după șocurile la care a fost supusă – cel mai mare fiind creșterea pe neașteptate a TVA la 24% în vara anului trecut.
FMI a finalizat luni prima evaluare din noul acord, de tip preventiv, semnat cu autoritățile române în luna martie a acestui an.
Ce spune scrisoarea
-
CNADNR va plăti facturi restante la proiectele de investiții de 737 mil. lei până la sfârșitul lunii iunie, iar tot până atunci 622 de angajați vor fi disponibilizați.
-
Guvernul va ceda cel mult 20% din acțiunile Tarom prin listare la Bursă sau prin vânzarea unui pachet similar către un investitor strategic. Se renunță la planurile de vânzare a unor pachete minoritare la aeroporturile din București și Timișoara.
-
Un pachet de 20% din acțiunile CFR Marfă va fi vândut până la sfârșitul anului prin ofertă publică inițială. Guvernul ar urma să privatizeze compania atunci când condițiile pieței o vor permite.
-
Combinatul chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea va fi trecut în lichidare dacă Guvernul nu reușește să vândă până la sfârșitul anului pachetul majoritar de acțiuni pe care îl deține. Consultantul juridic pentru vânzare ar trebui selectat până în iunie, iar până la sfârșitul lui septembrie ar trebui aleasă și o bancă de investiții care să ajute statul în acest proces.
-
Guvernul s-a angajat să elimine subvenția la energia termică în perioada imediată, astfel că factura populației pentru încălzire și apă caldă ar putea crește cu până la 60% până la finele anului.