Cei cinci membri ai Comitetului Reprezentanților de la Fondul Proprietatea (FP) au o serie de atribuții importante, precum supravegherea modului în care americanii de la Franklin Templeton vor administra activele de 3,4 mld. euro ale fondului și realizarea de rapoarte care vor fi prezentate acționarilor.
Cu toate acestea, nimeni nu știe sau nu spune de cine au fost propuși și, implicit pe cine reprezintă aceștia. Un lucru este cert: toți au avut nevoie de votul Ministerului Finanțelor pentru a ajunge în aceste posturi.
Pe 6 septembrie, acționarii Fondului Proprietatea, în frunte cu statul român care deținea la acel moment 52% din capital, i-au ales pe Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, Monica Maurer, consiliera fostului ministru ale economiei, Cristian Bușu, fost consilier al lui Emil Boc și fost director economic al Fondului, pe Sorin Mîndruțescu, șeful Orache România și președintele Camerei de Comerț Româno-Americane, și pe Corin Trandafir, avocatul familiilor Auschnit și Malaxa drept membri ai Comitetului Reprezentanților.
Prin câștigarea mandatului de repre­zentant, toți cei cinci au primit girul Ministerului de Finanțe, având în vedere că “statul român este forța supremă atunci când se votează în cadrul AGA”, așa cum descrie Nicolae Ivan, reprezentantul fondului ame­rican Cartesian care deține acțiuni la Fond, dreptul la vot la Fondul Proprietatea. Potrivit Ordonanței 81/2007, statul român votează în AGA cu toate acțiunile deținute (peste 7 mld. acțiuni la data de înregistrare a AGA din 6 septembrie), în timp ce pentru acționarii privați dreptul de vot este limitat. Dreptul la vot al acționarilor este limitat la pragul de 5%, iar un acționar care deține între 1% și 3% din capital votează doar cu jumătate din acțiuni.

Majoritatea reprezintă acționari necunoscuți
Pentru a ajunge pe lista de candidaturi pentru un loc în Comitet, cei cinci trebuia să fie propuși de un acționar sau să fie ei înșiși acționari.
Deși nu au putut fi contactați pentru a răspunde ce acționar i-a propus, pe Bogdan Drăgoi și Monica Maurer, reprezentanți ai Gu­ver­nului, este de presupus că statul român a fost acționarul care i-a propus pentru un loc în Comitet.
Corin Trandafir este avocatul familiilor Ma­laxa și Auschnit și a candidat din partea celor mai importanți acționari privați, a declarat acesta pentru ZF. Cristian Bușu este acționar al fondului și și-a propus singur candidatura, potrivit propriei declarații.
Prezența lui Sorin Mîndruțescu în Comitetul Reprezentanților este o surpriză. El a candidat din partea unui acționar minoritar. Contactat de ZF, el nu a dorit să comenteze în niciun fel prezența sa în Comitetul Repre­zen­tanților de la Fondul Proprietatea.
Nici conducerea actuală a fondului, reprezentată de Ionuț Popescu, nu a dorit să ofere detalii privind persoanele alese în Comitetul Reprezentanților și acționarii pe care acestea îi reprezintă. Contactat de ZF, ministrul finanțelor Gheorghe Ialomițianu nu a făcut comentarii.
Dintre cei 13 candidați la Comitetul Reprezentanților, doar patru sunt și acționari ai fondului, conform materialelor publicate pe pagina de internet a FP, restul fiind reprezentanți ai unor acționari, fără a deține ei înșiși acțiuni. Acest lucru i-a nemulțumit pe unii dintre acționarii minoritari.
“Mă deranjează că cei care au fost numiți au fost aleși prin drept arbitrar al Finanțelor. De asemenea, sunt nemulțumit că modul în care au fost aleși cei cinci stârnește controverse și că nu sunt toți acționari la fond pentru a fi direct implicați în performanțele fondului”, a mai spus Ivan.

Ce trebuie să facă reprezentanții
Deși Comitetul Reprezentanților nu este un organ de conducere al fondului, miza unui loc în acest comitet este deosebit de ridicată. Pe parcursul unui mandat de trei ani, interval în care participația statului este de așteptat să scadă sub 33%, ceea ce va permite preluarea controlului fondului de către acționarii privați, cei cinci reprezentanți vor supraveghea modul în care compania Franklin Templeton va administra activele fondului.
Atribuțiile mandatului de membru sunt, printre altele: convocarea AGA, aprobarea veniturilor și cheltuielilor, a planului de afaceri înainte de a fi votate de acționari, monito­ri­zarea investițiilor, a tranzacțiilor majore din por­tofoliu și verificarea atingerii țintelor de randament.
De asemenea, cei cinci pot recomanda acționarilor încetarea contractului de ad­mi­nis­trare cu Templeton dacă consideră măsura în avantajul acționarilor.
În actul constitutiv al fondului există și referiri despre responsabilitățile repre­zen­tanților. “Membrii sunt răspunzători față de AGA. Deciziile vor fi luate după o informare dili­gentă asupra circumstanțelor relevante exis­ten­te la momentul la care deciziile au fost luate”, potrivit actului constitutiv.
Atribuțiile conferite reprezentanților au stârnit însă nemulțumirea unora dintre ac­țio­narii minoritari ai fondului, care văd în acest co­mitet o pârghie prin care statul încearcă să-și exercite controlul asupra fon­dului și a ad­mini­stratorului.
Pentru a se asigura că Templeton este bine su­pravegheat, un număr de acționari privați au considerat că acest comitet este suficient și au ridicat problema includerii în actul constitutiv a unei prevederi care să permită ac­țio­narilor să angajeze un consultant inde­pen­dent pentru a monitoriza activitatea Tem­pleton. Comitetul Reprezentanților este o struc­tură artificială, special creată pentru Fondul Pro­prietatea și care nu se regăsește în legea so­cie­tăților comerciale, fapt ce ridică o serie de semne de întrebare despre cât de legală este funcțio­narea lui.
“Caut în continuare o legătură a acestui co­mitet cu legea și nu o găsesc”, spune Dan Paul, președintele Asociației Brokerilor, care a anunțat imediat după AGA că se gândește să atace hotărârea prin care a fost înființat acest comitet.

Subiecte #Comitetul Reprezentanților#Fondul Proprietatea