Săptămâna trecută încercarea președintelui Traian Băsescu de a schimba guvernul a dat greș, pentru a doua oară în jumătate de an. Prima tentativă a fost făcută în septembrie trecut, când grupul din PDL atașat președintelui a cerut demisia întregului Cabinet. Ce a ieșit a fost o remaniere guvernamantală din care au dispărut, între alții, “greii” PDL – Adrian Videanu, Radu Berceanu și, trei săptămâni mai târziu, Vasile Blaga.
Ce nu a explicat nici astăzi PDL este motivul real al acestei remanieri. Nu au avut cei schimbați rezultate? Atunci trebuia explicat public prin prezentarea unor rapoarte de evaluare și, public, trasate sarcini pentru noii veniți. S-a schimbat ceva fundamental în ministerele luate în primire în septembrie de Ioan Ariton (Economie), Gheorghe Ialomițianu (Finanțe), Anca Boagiu (Transporturi) Valerian Vreme (Comunicații), Ioan Botiș (Muncă), Valeriu Tabără (Agricultură) și, un pic mai târziu, Traian Igaș (Interne)?
Pe site-ul Ministerului Economiei, la rubrica “Energie, petrol, gaze – politici”, pagina este albă. Este prezentă, în schimb, o “foaie de parcurs” în domeniul energetic. Doar că aceasta este redactată în 2003, adică cu opt ani în urmă. Foaia de parcurs prezintă date macro care nu au nimic de-a face cu prezentul. Într-un “scenariu de bază” documentul prevede, de pildă, o creștere a PIB în 2011 și 2012 de 5,2%, iar într-un scenariu “alternativ”, o creștere a PIB de 4,8%.
Pe site-ul Guvernului, până zilele trecute, Ministerul Comunicațiilor continua să fie “condus” de Gabriel Sandu, deși acesta predase mandatul de mai bine de cinci luni.
Ministerele, ca și Guvernul ca instituție, sunt obligate de lege să prezinte bilanțuri publice la finele fiecărui an – ce și-au propus și ce a făcut și cum a cheltuit banii. Doar câțiva dintre miniștri au făcut acest lucru – șeful diplomației, Teodor Baconschi, Elena Udrea (Dezvoltare) și Attila Csek (Sănătate). Ministerul Comunicațiilor și Ministerul Justiției au publicat aceste rapoarte pe site-ul instituțiilor. Revenind la noii miniștri, nu știm care este viziunea guvernului în privința rezultatelor lor sau ale predecesorilor lor. Rapoartele ce ar fi trebuit depuse puteau oferi o imagine și asupra motivelor pentru care aceștia din urmă au fost schimbați din funcții.
Ce au făcut noii veniți putem vedea comparând rezultatele practice cu lista de urgențe pe care trebuia să le rezolve, listă enunțată de Ziarul Financiar la momentul numirii lor, în septembrie 2010.
Gheorghe Ialomițianu (Finanțe)
Urgența ministrului finanțelor, Gheorghe Ialomițianu, era construcția bugetului pe 2011, cu respectarea unei dificultăți enorme precum reducerea deficitului bugetar la 4,4% din PIB.
Dacă în contul ministrului finanțelor pot fi trecute lucruri realizate, acestea sunt legate de acordul cu FMI. Ministerul de resort s-a încadrat în aceste ținte – adoptarea legii bugetului, legea salarizării unitare sau legea pensiilor unitare și așa acordul cu FMI va fi dus la bun sfârșit.
Însă pe plan general ministerul trebuia și trebuie să urmărească ținte mișcătoare, mult mai greu de atins, iar prima dintre ele era stabilizarea politicii fiscale.
Ce a făcut Guvernul, prin Ministerul Finanțelor? A modificat în 30 decembrie încă o dată Codul fiscal printr-o ordonanță de urgență “mamut”, la care nimeni nu se aștepta și care a modificat peste 100 de articole din Codul fiscal. Stabilitate? Zero. Abia după o lună și jumătate de la intrarea în vigoare a acestor norme Ministerul Finanțelor a definitivat normele metodologice prin care aduce clarificări unor aspecte precum regimul pierderii fiscale în 2010, obligațiile firmelor care au plătit impozit minim în 2010, criteriile de încadrare în categoria microîntreprinderilor, stabilirea contribuțiilor sociale sau sancționarea firmelor de jocuri de noroc care nu emit bilete de intrare.
Sub Ialomițianu, Ministerul Finanțelor a aprobat și legea privind veniturile nedeclarate. Pentru minister prioritatea o reprezintă persoanele fizice care au venituri mari. Normele de aplicare ar urma să apară la finele acestei luni.
Declarația unică pentru contribuții sociale și impozitul pe venit este cel mai important pas la nivelul contribuabililor făcut de Ministerul Finanțelor sub Ialomițianu.
Ioan Nelu Botiș (Muncă)
Ministrul Ioan Botiș s-a remarcat mai degrabă printr-un anonimat autoimpus. În mandatul său a fost adoptată noua lege cadru a salarizării. Doar că noua lege este dublată de o alta – a salarizării în 2011 care să-i încadreze pe bugetari în “anvelopa” salarială de 39 mld. lei. Așadar, legea va fi modificată încă o dată, anul viitor și, practic, legea cadru nu rezolvă definitiv inechitățile, iar salariile vor fi luate în continuare în funcție de câți bani are Guvernul.
Noul Cod al muncii care urmărește flexibilizarea raporturilor de muncă (concedieri mai ușoare, dar și încadrări mai ușoare) bate încă pasul pe loc și nu se știe cu claritate dacă Guvernul își va angaja răspunderea în Parlament pe marginea ei. Ministrul nu a ajuns la un acord cu sindicatele și, varianta luată în calcul ar putea fi, în final, angajarea răspunderii. Contractul colectiv de muncă la nivel de țară ar urma să fie eliminat, iar perioada pe care poate fi încheiat un contract pe durată determinată, prelungită de la doi la trei ani. Guvernul susține că astfel îi va stimula pe angajatori. Ministrul care ar fi trebuit să fie în prim-planul acestei bătălii pentru codul muncii a păstrat mai degrabă rezerva.
Botiș mai susține că o nouă lege care va reglementa “munca cu ziua” va aduce la suprafață 200.000 de locuri de muncă. Deocamdată nu se știe cum arată legea.
Valeriu Tabără (Agricultură)
De la preluarea mandatului, Valeriu Tabără a ieșit în evidență mai degrabă prin dialogurile de la distanță cu producătorii sau distribuitorii pe marginea creșterii prețurilor la alimente, pe care el le consideră nejustificate.
La preluarea mandatului, Valeriu Tabără a susținut că printre prioritățile pe care le are în vedere se află rezolvarea problemelor financiare, în condițiile în care 2010 a început cu un buget în care jumătate de miliard de euro erau datorii pe 2009. Tabără susține acum că majoritatea datoriilor au fost achitate cu o foarte mică restanță. O altă problemă enumerată printre priorități a fost și eliminarea evaziunii fiscale în domeniul agricol, în condițiile în care aceasta a ajuns în vara trecută la 1 mld. euro, potrivit propriilor declarații ale ministrului. În ultimele zile garda financiară face controale prin angrouri, dar la nivel de legislație nu sunt semne că va apărea în viitorul apropiat vreo reglementare care să țintească cu precizie evaziunea fiscală din acest sector.
O altă prioritate enunțată de ministru a fost rezolvarea situației cu cadastrul, astfel încât suprafețele agricole pentru care se acordă subvenții să fie mai bine controlate, în condițiile în care, pentru anul 2007, România a trebuit să dea înapoi Comisiei Europene 40 mil. euro din cauza neregulilor în acordarea fondurilor, iar pentru 2008 va înapoia, probabil, 100 mil. euro pentru același lucru. Nici aici însă nu există un proiect foarte clar.
Programul Primul Siloz este unul dintre eșecurile acestei guvernări. Ministerul de resort susține că îi încurajează pe agricultori să folosească progamul (practic să înmagazineze producția până ea poate fi valorificată la prețuri rezonabile), dar deocamdată creșterea prețurilor la grâu care se transmite în scumpirea pâinii arată că mecanismul prețurilor de intervenție a eșuat.
Anca Boagiu (Transporturi)
Prima dintre prioritățile ministrului Boagiu a fost să pună pe un făgaș cât de cât normal situația construcției de drumuri, autostrăzi și poduri din România, dar și absorbția fondurilor europene, în condițiile în care Ministerul Transporturilor este ultima instituție din România la atragerea banilor UE.
“Nu poți face drumuri cu agronomi”, susține ministrul. Adrian Ionescu, agronomul de care vorbea Boagiu (mâna dreaptă a fostului ministru Radu Berceanu), fost director în Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, a plecat din CNADNR, iar Dorin Tiron, șefa instituției, a fost dată afară. Ministerul a început să absoarbă ceva mai mulți bani decât în mandatul lui Berceanu. CNADNR a lansat în ultimele luni proiecte licitații pentru autostrăzi în valoare de 1,4 mld. euro și a semnat contracte de 173 mil. euro pentru drumuri naționale. Ministerul are acum aprobate de Comisia Europeană proiecte de 1,9 mld. euro pentru autostrăzi, proiecte de alte 4 mld. euro fiind în examinare la Bruxelles. Ministrul susține că anul acesta va face plăți de 500 mil. euro din bani europeni pentru infrastructură (de 10 ori mai mult ca anul trecut), dar acest lucru poate fi judecat atunci când se va și întâmpla.
Transparentizarea achizițiilor publice și un management mai bun la nivelul companiilor din subordinea Ministerului ar trebui să fie primele priorități ale noului ministru. Boagiu susține că foarte repede va publica standardele de cost și pentru viaducte și poduri, iar CNADNR va fi restructurat. Deocamdată totul este la stadiu de promisiune.
Ion Ariton (Economie)
Ministrul a susținut la preluarea mandatului că unul dintre obiectivele sale este scoaterea economiei din criză, dar și continuarea marilor proiecte ale predecesorului său, precum reorganizarea sistemului energetic prin înființarea celor două companii de stat. Pentru a face acest lucru era obligatoriu restructurarea CNH și a Termoelectrica, unele dintre cele mai mari găuri negre din economie, care anul trecut au avut pierderi cumulate de 230 mil. euro. Aici însă se bate pasul pe loc.
Un alt proiect major care trebuia să facă pași importanți a fost proiectul reactoarelor 3 și 4, în condițiile în care încă de anul trecut lucrurile erau în întârziere. Acum însă problema s-a complicat după retragerea din proiect a grupurilor energetice GDF Suez, Iberdrola și RWE. Nuclearelectrica, Arcelor Mittal și Enel au rămas în proiect. Compania americană Bechtel International și alte două consorții au trimis companiei EnergoNuclear scrisori de intenție pentru construcția unităților 3 și 4 de la Cernavodă, proiect estimat la 3,2 miliarde de euro, dar lucrurile rămân în continuare încurcate.
Listarea la bursă a pachetelor minoritare din Transgaz și Transelectrica și aducerea în ringul bursier a Romgaz în 2011, după aproape doi ani pierduți. Aducerea pe piața de capital a unor companii energetice era una dintre prioritățile Ministerului Economiei. Abia recent au început demersurile pentru listarea unui pachet de 9% din Petrom. Abia anul viitor se va mai putea vorbi cu seriozitate de listarea Romgaz și doar dacă realizarea celor doi giganți energetici, Electra și Hidroenergetica (proiectul de suflet al fostului ministru Adrian Videanu), nu va deveni realitate până la finele acestui an.
Cel mai avansat dintre proiectele Ministerului Economiei este proiectul AGRI (Azerbaidjan Georgia România Interconnector) pentru crearea unui coridor de aprovizionare cu gaz lichefiat.
Ungaria va deveni cel de-al patrulea acționar al companiei de proiect pentru implementarea AGRI, iar licitația pentru alegerea firmei care va realiza studiul de fezabilitate va fi lansată în mai – iunie, valoarea contractului urmând să fie între 3 și 5 miliarde de euro.
Ministerul Economiei spune că acest studiu ar putea fi realizat până pe 1 aprilie 2012. Astfel, ținând cont de faptul că durata de construcție este estimată la trei ani de zile, AGRI ar putea fi finalizat în 2015, adică în același an în care este estimată și punerea în funcțiune a Nabucco.
Valerian Vreme (Comunicații)
De la 1 ianuarie pe site-ul Ministerului Comunicațiilor este postată informația că site-ul ghiseul.ro (sistem de plată online a taxelor) este funcțional.
“Sistemul Național Electronic de Plată online a taxelor și impozitelor cu cardul bancar va fi disponibil din luna ianuarie 2011”, susținea ministerul. Iar site-ul nu este, deși suntem la finele lui februarie. Câțiva pași s-au făcut totuși în alte direcții.
La finele anului, în Monitorul Oficial a fost publicată strategia națională e-romania, un proiect ambițios de creare a unei baze de date gigant. De-a lungul vremii, ministere și agenții publice din România și-au dezvoltat fiecare baze de date proprii, care nu sunt interconectate și nu schimbă în mod dinamic date între ele – împiedicând astfel guvernul să aibă o imagine exactă, în timp real, asupra evoluțiilor economico-sociale din țară. Asta își propune să rezolve sistemul e-romania. Ministerul ar trebui să preia controlul tuturor proiectelor IT&C desfășurate de stat și să accelereze interconectarea bazelor de date ale statului.
În privința Poștei Române și a Radiocom – ambele companii de stat au venituri în scădere și înregistrează pierderi – rezultate nu au fost înregistrate în mandatul lui Vreme.
Nici clarificarea strategiei statului pe internet și TV digitală, aflată tot în curtea Ministerului Comunicațiilor, nu s-a făcut.