Executivul de la Bruxelles a solicitat imbunatatirea eficientei colectarii veniturilor la buget, printr-o reforma a administratiei taxelor si largirea bazei de impozitare.
Principalii factori de risc amintiti sunt posibilele presiuni asupra cheltuielilor intr-un an electoral, dar si „scaparile” din sistemul public de salarizare.
In timp ce Romania se confrunta cu o recesiune economica severa, dupa ani de crestere peste potential a PIB-ului, politica fiscala restrictiva asumata pentru 2009-2011 este totusi un raspuns adecvat, avand in vedere nevoia de a corecta dezechilibrele si absenta posibilitatii realizarii unor manevre fiscale, noteaza Comisia.
Dupa ce in luna mai, CE a anuntat declansarea procedurii de deficit excesiv impotriva Romaniei din cauza nivelului ridicat al dezechilibrului bugetar inregistrat anul trecut, de 5,4% din PIB, acum solicita Executivului de la Bucuresti sa adopte masurile necesare pentru a atinge in 2009 tinta de 5,1% din PIB (dupa metodologia UE). Obiectivul a fost asumat prin Programul de Convergenta, dar si prin acordul de finantare incheiat cu FMI si CE.
Comisia a mai solicitat Romaniei sa reduca deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB pana in 2011, una dintre cerinte fiind reducerea cheltuielilor salariale din sectorul public.
In documentul care prezinta si argumenteaza recomandarile propuse in ceea ce priveste corectarea deficitului, Comisia indica pentru acest an numeroase riscuri generate atat de prognoza macroeconomica pe care este fundamentat Programul de convergenta, care s-ar putea dovedi mai negativa decat s-a anticipat, dar si de implementarea efectiva a masurilor anuntate.
Prognoza de contractie a PIB cu 4% in acest an este bazata pe proiectii optimiste, atat FMI, cat si Comisia Europeana sustinand ca economia poate sa scada mai mult. „In lumina contractiei PIB din primul trimestru, mai severa decat s-a anticipat, precum si pe fondul incertitudinii legate de recesiunea economica globala si corectia aflata in desfasurare a dezechilibrelor macroeconomice din Romania, scenariul pare sa fie bazat pe proiectii de crestere usor favorabile”, se arata in documentul publicat miercuri in urma evaluarii situatiei economice a Romaniei in cadrul procedurii de deficit excesiv. Pentru finantarea deficitului bugetar si refinantarea datoriei publice, Ministerul Finantelor va primi 5 mld. euro de la CE, din care jumatate pot intra in acest an.
„Dupa parerea mea, fondurile primite de Romania de la CE ar trebui utilizate exclusiv pentru investitii in infrastructura si chiar ar fi necesar ca acestea sa fie triplate cu fonduri de la bugetul general consolidat, deoarece cei 5 mld. euro primiti de la CE in urmatorii 2 ani sunt insuficienti pentru necesitatile Romaniei in ceea ce priveste investitiile publice amanate de atatia ani”, spune Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank.
Ea sustine ca o eventuala folosire a acestor fonduri pentru pensii si salarii ar avea efecte extrem de negative pe termen lung asupra economiei si ar releva incapacitatea actualei guvernari de a reduce dezechilibrele structurale, desi pe termen foarte scurt ar ameliora presiunile sociale. „Daca nici actuala criza economica si angajamentele asumate de Romania fata de CE si FMI nu vor motiva clasa politica sa restructureze si sa eficientizeze aparatul bugetar, precum si responsabilizarea cheltuirii banului public, atunci nu stiu cand si cu ce prilej se va face aceasta reforma structurala atat de necesara.”
La randul sau, Laurian Lungu, managing partner la firma de cercetare si analiza Macroanalitica, a precizat ca banii ar putea fi alocati pe diverse segmente de cheltuieli, in functie de „necesitati”, cu mentiunea insa sa respecte conditiile acordului. „Or, aceste conditii stipuleaza clar restrangerea in termeni nominali a cheltuielilor bugetare cu salariile, a celor legate de achizitia de echipamente, masini si a altor categorii.”