Ministerul de Finante isi propune sa combata evaziunea fiscala
inclusiv prin tragerea la raspundere a administratorilor care nu
solicita deschiderea procedurii de insolventa in timp util, ca
“parghie” pentru “cresterea
gradului de colectare a veniturilor bugetare”, dar
avocatii si specialistii in insolventa apreciaza ca o asemenea
masura ar putea avea efecte secundare grave.
“Adoptarea proiectului de ordonanta de urgenta in forma
publicata de Ministerul Finantelor Publice ar putea bulversa
functionarea societatilor comerciale care inregistreaza intarzieri
la plata datoriilor catre stat, putand genera un val de cereri de
insolvente, demisii ale reprezentantilor legali ai acestora si,
eventual, numirea formala in functia de administrator a unor
persoane care nu detin bunuri si venituri care ar putea fi urmarite
silit de catre fisc”, apreciaza Ana-Maria Placintescu, practician
in insolventa si avocat asociat al firmei de avocatura Musat &
Asociatii.
Guvernul vrea sa modifice Codul de procedura fiscala astfel ca la articolul referitor la raspunderea solidara, sa poata sa raspunda solidar inclusiv “administratorii care, in perioada exercitarii mandatului, nu si-au indeplinit obligatia legala de a cere instantei competente deschiderea procedurii insolventei, pentru obligatiile fiscale aferente perioadei respective si ramase neachitate la data declararii starii de insolvabilitate”, se arata in proiectul de ordonanta de urgenta.
“Principalul efect al instituirii acestei raspunderi delictuale solidare in sarcina administratorilor persoanei juridice este acela ca acestia sunt sau vor fi obligati la achitarea intregii datorii catre bugetul de stat sau local, intrucat datoria este unica”, explica Nicolae Rusu, senior partner la Casa de Insolventa Transilvania.
In ultimul an si jumatate numarul firmelor care intra in procedura de insolventa este in continua crestere, doar in primele trei luni ale acestui an fiind inregistrate 9.766 de noi cazuri, in crestere cu 88% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Firmele acumuleaza datorii catre bugetul de stat, dar in special catre furnizori si banci, pe fondul scaderii veniturilor, dar si catre creditori, care sunt defavorizati in cazul in care societatea intra in faliment, iar activele sunt executate.
“Masura continua o traditie legislativa unde datoriile catre
stat sunt tratate ca fiind mai importante decat cele catre
creditorii privati. Aceasta inegalitate are un fundament indoielnic
atat din punct de vedere economic, cat
si juridic. Romania este una din tarile in care pozitia
de administrator este cu adevarat incomoda – exista un regim de
raspundere, civila si penala, care merge destul de departe si
creeaza o presiune foarte mare, cel 
putin la nivel teoretic, la nivelul organelor de
conducere”, apreciaza Alexandru Birsan, partener al firmei de
avocatura PeliFilip.
Administratorul poate deveni astfel un garant al statului ca obligatiile fiscale vor fi achitate, chiar daca patrimoniul societatii nu permite acest lucru.
“Se pot pune probleme serioase si cu privire la constitutionalitatea acestui proiect de OUG, deoarece Statul isi creeaza cu de la sine putere un avantaj prioritar in procedurile de insolventa”, spune Sorina Cretu, partener in departamentul de litigii al firmei de avocatura NNDKP.
Cum ar putea fi pagubiti chiar si administratorii fara “rea-credinta”?
“In cazul in care, spre exemplu, o societate a obtinut un credit de la o banca pentru care a garantat cu toate bunurile sale, iar, la momentul aparitiei starii de insolventa, valoarea acestor bunuri este mai scazuta decat valoarea creditului nerambursat, sumele care vor fi obtinute din vanzarea bunurilor respective in cadrul procedurii insolventei vor fi achitate bancii, iar fiscul nu va recupera creantele fiscale detinute fata de respectiva societate. Prin urmare, in acest caz, desi fiscul nu este cu
nimic prejudiciat de faptul ca administratorul, din neglijenta, nestiinta sau din alt motiv, nu solicita deschiderea procedurii insolventei in termenul de 30 de zile prevazut de lege, conform proiectului de ordonanta de urgenta va avea dreptul sa pretinda de la administrator toate datoriile fiscale ale societatii”, spune Placintescu de la Musat.
“Statul poate executa direct administratorul, fara a executa mai intai societatea”, conchide avocatul NNDKP.