Veniturile si cheltuielile bugetare au o serie de componente care sunt influențate de ciclul economic. In ceea ce privește veniturile bugetare, majoritatea componentelor acestora înregistrează fluctuații ciclice. Astfel, taxe si impozite de genul contribuțiilor la asigurările sociale, impozitul pe profit, taxa pe valoarea adăugata, impozitul pe venit sau accizele sunt puternic influențate de poziția economiei in ciclul economic. In ceea ce privește cheltuielile bugetare, o categorie importanta a acestora – compensațiile si platile pentru ajutorul de șomaj sunt influențate de ciclicitatea activitatii economice. Soldul bugetului contribuie prin fluctuațiile sale ciclice in mod automat in sensul netezirii” (engl. “smooth”) fluctuațiilor in cererea agregata si pe aceasta cale in ciclul economic.

Componente veniturilor si cheltuielilor bugetare care sunt influențate de ciclul economic actioneaza astfel ca “stabilizatori automați” contribuind astfel la netezirea ciclului economic si scăderea volatilitatii output-ului agregat. Stabilizatorii automați pot acționa atât pe partea de venituri cat si partea de cheltuieli a bugetului. Daca avem in vedere partea de venituri, in cazul in care economia se afla pe partea descendenta a ciclului economic (in recesiune), veniturile bugetare scad fiind colectate mai puține taxe si impozite (acestea fiind influențate de activitatea economica). Aceasta scădere a nivelului taxării stimulează cererea agregata prin creșterea veniturilor agenților, contribuind astfel la stimularea producției si in final la creșterea output-ului. In situația in care economia se afla intr-o perioada de boom a ciclului economic, veniturile bugetare cresc, ceea ce face ca veniturile agenților sa scadă contribuind astfel la limitarea expansiunii cererii agregate.

Daca avem in vedere partea de cheltuieli bugetare, stabilizatorii automați actioneaza de regula prin intermediul sistemului de compensații si ajutoare pentru șomeri. Astfel, in cazul in care economia este in recesiune si creste rata șomajului, creșterea compensațiilor si ajutoarelor de șomaj stimulează cererea agregata, iar in cazul unui boom economic, scăderea acestor ajutoare limitează expansiunea cererii agregate.

Mecanismul descris functioneaza cu atât mai bine cu cat sistemul de impozitare este mai progresiv.

Soldul bugetar structural reprezintă poziția fiscala in momentul in care factorii de producție din economie sunt la nivelul lor “normal”, adică atunci când economia este la mijlocul distantei dintre un boom economic si o recesiune.

Impactul ciclului economic asupra deficitului bugetar ciclic este determinat de output-gap si de elasticitatile veniturilor si cheltuielilor la modificarea volumului activitatii economice (PIB). Output-gapul reprezintă o măsura a ciclului economic, a utilizării capacitatilor de producție si a resurselor din economie. Output-gapul reprezintă abaterea procentuala a PIB-ului efectiv de la nivelul sau potențial, nivelul potențial al PIB reprezentând nivelul PIB la utilizarea “normala” a capacitatilor de producție.

Pentru calculul deficitului structural pe termen scurt si mediu, stabilizatorii automați, adică partea din deficitul bugetar care se datorează ciclului economic este tratata de regula ca flux temporar. Pe termen scurt, pe lângă partea datorata ciclului economic, mai pot apărea influente temporare de tip tranzacții unice (engl. “one-off”) ca de exemplu amnistii fiscale, plata unor ajutoare in caz de dezastre naturale sau vânzarea unor active ale statului.

Utilizarea deficitului structural si ciclic in politica economica

Deficitului structural si ciclic au un rol fundamental in politica economica, având o serie de utilizări, printre care:

– Deficitul structural reprezintă un indicator de estimare a mărimii politicilor fiscale discreționare. Astfel, după ajustarea la componenta ciclica, deficitul bugetar structural poate indica tipul

politicii fiscale: expansionista, neutrala sau restrictiva. Daca politica fiscala este neutrala ea nu influenteaza cererea agregata.

Politica fiscala expansionista (deficit bugetar) stimulează cererea agregata iar una restrictiva (excedent bugetar) o contracta.

– Deficitul structural este folosit in monitorizarea îndeplinirii criteriului de deficit bugetar de la Maastricht (deficitul bugetului consolidat nu trebuie sa depaseasca 3% din PIB). Mai mult, Pactul de Stabilitate si Creștere obliga tarile membre ale Uniunii Europene la respectarea unui obiectiv pe termen mediu de buget (soldul structural al bugetului) echilibrat sau excedentar (“close to balance or in surplus”) pentru a permite soldului bugetar ciclic si stabilizatorilor automați sa fluctueze astfel încât marja de 3% din PIB sa nu fie depasita In practica internationala, din estimarile efectuate s-a constatat ca 3% din PIB este suficient pentru manifestarea stabilizatorilor automati..

– Deficitul structural reprezintă un indicator utilizat in evaluarea sustenabilitatii politicii fiscal-bugetare pe termen mediu. Pe termen lung trebuie sa fie luați in calcul si o serie de factori cum ar fi factorii demografici care influenteaza deficitul structural.

Subiecte #deficit bugetar