Dispariția presiunilor pe cursul de schimb pe fondul intrărilor de valută din ultima lună și jumătate a permis Băncii Naționale să se mai relaxeze și la ultima ședință de politică monetară, de la începutul lunii ianuarie, a decis să treacă de la sintagma “gestionare fermă” a lichidității la cea de cea de “gestionare adecvată”.
Această schimbare de limbaj s-a reflectat, în realitate, în creșterea cu 2 miliarde de lei a injecțiilor de lichiditate efectuate de BNR pe piața monetară în cadrul operațiunilor repo săptămânale.
Dacă timp de două luni și jumătate, băncile nu au primit mai mult de 4 miliarde de lei săptămânal, uneori chiar de șapte ori sub nivelul cererii, noile condiții de pe piețele financiară și valutară ar putea conduce la creșterea în continuare a injecțiilor de lichiditate, mai ales că băncile par să aibă nevoie de mai mulți bani, iar aceștia nu mai reprezintă o amenințare pentru curs.
La ultima licitație repo, cea de lunea trecută, 16 bănci au împrumutat 6 miliarde de lei, deși au cerut aproape 25 miliarde de lei. Cererea din ultimele luni nu mai reflectă însă cu acuratețe nevoia de lichiditate a băncilor.
Și aceasta pentru că atunci când suma de la licitația repo este limitată, banii sunt acordați pro-rata, în funcție de un indice rezultat în urma împărțirii sumelor subscrise și a valorii prezentate de banca centrală. Astfel, atunci când BNR anunță un plafon, băncile licitează valori mai ridicate pentru a se asigura că primesc cât mai mult din sumele vizate.
Prin licitațiile repo BNR oferă lichiditate băncilor comerciale și preia în schimb titluri de stat, la dobânda de politică monetară, de 5,25% pe an. Banii sunt împrumutați pentru o săptămână.
Creșterea lichidității din piață nu s-a reflectat însă și în scăderea dobânzilor Robor pe piața interbancară, care pentru scadența de trei luni (adică nivelul folosit ca bază de calcul în majoritatea contractelor de credit) rămâne la 6% pe an.